O analiză realizată de The Guardian relevă că, deși președintele american Donald Trump le-a transmis protestatarilor iranieni că “ajutorul este pe drum”, realitatea strategică arată că SUA au opțiuni militare viabile foarte limitate pentru a interveni în Iran, iar orice acțiune de forță ar avea șanse reduse de succes și riscuri majore de escaladare.
Potrivit unor oficiali de la Casa Albă, care au vorbit anonim pentru Guardian, președintele Trump nu ar fi reticent în a recurge la forță militară împotriva regimului de la Teheran. Totuși, spre deosebire de operațiunea de capturare a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro, care a necesitat luni de pregătire, în cazul Iranului nu a existat nicio pre-poziționare militară. Dimpotrivă, SUA și-au redus prezența militară din Orientul Mijlociu în ultimele luni. În prezent, Statele Unite nu mai au niciun portavion desfășurat în regiune, după aproape doi ani de prezență constantă, în urma atacului Hamas asupra Israelului.
Portavionul USS Gerald R. Ford a fost mutat în Caraibe, iar USS Nimitz se află într-un port de pe coasta de vest a SUA. Această situație limitează semnificativ capacitatea Washingtonului de a lansa atacuri aeriene sau cu rachete.
Eventuale lovituri asupra regimului iranian, inclusiv asupra liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, ar trebui să fie lansate de pe baze americane sau aliate din Orientul Mijlociu. O alternativă ar fi misiuni de bombardament cu rază lungă, similare celei din iunie, când bombardiere B-2 au vizat instalația nucleară subterană de la Fordow. Totuși, o astfel de operațiune într-o zonă urbană ar fi extrem de riscantă și disproporționată.
De asemenea, SUA ar avea nevoie de acordul statelor gazdă pentru a folosi bazele din Qatar, Bahrain, Irak, Emiratele Arabe Unite, Oman, Arabia Saudită sau chiar din Cipru, și ar trebui să le protejeze împotriva represaliilor iraniene, în condițiile în care Iranul a avertizat deja că va ataca baze și nave americane, în cazul unei agresiuni.
În plus, deși capacitățile militare ale Iranului au fost afectate în urma conflictului de 12 zile cu Israelul din vară, țara păstrează un arsenal semnificativ de rachete balistice. Se estimează că Iranul deține aproximativ două mii de astfel de rachete, multe dintre rampele de lansare fiind ascunse în zone muntoase și greu de neutralizat.
O altă problemă majoră este identificarea țintelor. Protestele și represiunea violentă au loc pe întreg teritoriul Iranului, iar loviturile asupra infrastructurii regimului ar implica un risc ridicat de victime civile. În plus, nu este clar dacă astfel de atacuri ar sprijini efectiv mișcarea de protest.
Mai mult, regimul de la Teheran ar putea folosi o intervenție americană pentru a-și consolida sprijinul intern, invocând istoria îndelungată a intervențiilor SUA, inclusiv lovitura de stat orchestrată de CIA în 1953. Cu toate că este în mare parte perceput drept nefavorabil, regimul iranian nu pare fragil și a supraviețuit deja unor atacuri semnificative ale Israelului. “Există un guvern și un aparat de securitate coerent în Iran. Regimul arată clar că nu are linii roșii și este hotărât să-și mențină controlul, indiferent de costuri”, avertizează analiștii.
Eliminarea directă a liderului suprem, Ali Khamenei, ar fi o opțiune militară mai simplă decât o operațiune de capturare, însă ar reprezenta o escaladare extremă, cu implicații legale și riscul unui răspuns militar de amploare. În plus, nici acest scenariu nu ar garanta schimbarea regimului, existând riscul ca puterea să fie preluată de Garda Revoluționară.
Alte variante analizate includ atacuri cibernetice. Totuși, experții avertizează că întreruperea serviciilor esențiale, precum electricitatea, ar afecta mai ales populația civilă. O posibilitate ar fi restabilirea accesului la internet, blocat de autorități, dar chiar și această intervenție este dificil de realizat. O soluție mai simplă ar putea fi furnizarea de internet prin satelit, de tip Starlink, pentru a ocoli cenzura iraniană. Cu toate acestea, specialiștii consideră că accesul la informație nu ar opri uciderile și violențele de pe străzi. În acest context incert, promisiunea președintelui Trump pare greu de susținut printr-o intervenție militară eficientă.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.