Automobile Dacia, Renault și alte șase companii din industria auto au fost amendate cu 32 de milioane de euro. Consiliul Concurenței a constatat că s-au înțeles pentru a nu concura pentru recrutarea angajaților. Automobile Dacia a primit cea mai mare sancțiune, de 16 milioane de euro.

Consiliul Concurenței precizează următoarele: “În urma unei investigații, autoritatea de concurență a constatat că Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL și Segula Technologies Romania SRL au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă calificată/specializată asociată activităților de producție autovehicule și/sau altor activități conexe, incluzând servicii de inginerie și consultanță tehnică din România. De asemenea, companiile s-au înțeles să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă”.

Amenzile au fost aplicate astfel:

• Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
• Alten Si-Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
• Automobile-Dacia SA: 81.530.497,62 lei
• Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
• Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
• Fev ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
• Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
• Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei.

Mai departe, Consiliul Concurenței explică că astfel de comportamente sunt cunoscute drept acorduri “no-poaching”, care sunt înțelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaților unor firme concurente, renunțând, astfel, la concurența pentru atragerea și menținerea forței de muncă.

“Este primul caz în care sancționăm astfel de practici anticoncurențiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forței de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forță de muncă sau mobilitatea salariaților/colectivului. Acest tip de comportament, „no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurență, prin crearea unor bariere artificiale pe piață, cât și pentru angajați ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

În cadrul investigației, una dintre companii a aplicat la programul de clemență, furnizând documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea practicii anticoncurențiale și a primit o reducere semnificativă a amenzii, iar alte cinci companii și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancțiunilor. Investigația a fost declanșată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.