Reuters publică analiza în contextul în care secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că va vizita Danemarca săptămâna viitoare, pentru a discuta cu reprezentanții Groenlandei și ai Danemarcei. Totuși, Danemarca va apăra un teritoriu care se îndepărtează constant de ea și se îndreaptă spre independență încă din 1979, subliniază publicația britanică. Mai mult, cel mai mare partid de opoziție din Groenlanda dorește să ocolească Copenhaga și să negocieze direct cu Washingtonul.
“Danemarca riscă să-și epuizeze capitalul de politică externă pentru a-și asigura Groenlanda, doar pentru a o vedea plecând după aceea”, a spus Mikkel Vedby Rasmussen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga.
Dincolo de eforturile pe care le depune Danemarca, amenințările președintelui Donald Trump de a confisca Groenlanda au declanșat o val de solidaritate la nivelul întregii Europe. Acest lucru nu este determinat doar de dorința de a susține un aliat, ci și pentru că renunțarea la Groenlanda ar crea un precedent periculos care ar putea încuraja alte puteri să revendice teritorii ale națiunilor mai mici, răsturnând ordinea mondială post-1945.
Dacă Danemarca ar renunța la Groenlanda, și-ar pierde relevanța geopolitică în teritoriul arctic, care este considerat o zonă importantă din punct de vedere strategic, datorită faptului că se află între Europa și America de Nord. De altfel, este și un loc critic pentru sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice.
Poziția strategică a Groenlandei a ajutat Danemarca și în trecut. În timpul Războiului Rece, Washingtonul i-a permis Danemarcei să mențină cheltuieli de apărare mai mici decât cele care ar fi fost de așteptat de la un aliat NATO. Acest avantaj a fost supranumit “Cartea Groenlandei”.
Astfel, există numeroase motive pentru ca Danemarca și Europa să lupte pentru Groenlanda, însă, în ciuda tuturor demersurilor, eforturile ar putea fi în zadar dacă groenlandezii aleg independența sau încheie propriul acord cu Washingtonul. Aspirațiile Groenlandei către autodeterminare au început să se contureze încă de când fosta colonie a obținut o autonomie mai mare și propriul parlament în 1979. Mai mult, un acord din 2009 a recunoscut în mod explicit dreptul groenlandezilor la independență, dacă aceștia aleg acest lucru. Toate partidele groenlandeze spun că doresc independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar trebui obținută.
Totuși, presiunea exercitată de Trump a accelerat un proces care era deja în curs, forțând Copenhaga să cheltuiască capital politic și resurse financiare pentru o relație cu un final din ce în ce mai incert. Copenhaga acordă o subvenție anuală de aproximativ 4,3 miliarde de coroane daneze (610 milioane de dolari) economiei Groenlandei, care se află aproape de stagnare, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în 2025. Banca centrală estimează un deficit financiar anual de aproximativ 800 de milioane de coroane daneze pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice actuale.
Danemarca acoperă, de asemenea, poliția, sistemul judiciar și apărarea, ceea ce duce cheltuielile anuale totale la puțin sub un miliard de dolari. În plus, Copenhaga a anunțat anul trecut un pachet de apărare arctică în valoare de 42 de miliarde de coroane daneze (6,54 miliarde de dolari), ca răspuns la criticile SUA că Danemarca nu a făcut suficient pentru a proteja Groenlanda.
Totuși, există voci care consideră că ajutorul financiar vine dintr-o obligație legală și morală a Danemarcei în conformitate cu dreptul internațional și ca urmare a secolor de istorie comună.
Experții consultați de Reuters subliniază că liderii politici de la Copenhaga se confruntă cu o situație dificilă. Danemarca nu are altă opțiune decât să rămână fermă pentru a-și menține credibilitatea diplomatică, dar, făcând acest lucru, riscă relația cu Statele Unite într-un moment “în care Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare și a fi în conflict cu SUA nu este benefic pentru nimeni din Occident”, conform Serafimei Andreeva, cercetătoare la Institutul Fridtjof Nansen din Oslo. Premierul danez se confruntă, de asemenea, cu alegeri în acest an, deși Groenlanda nu a fost un subiect important în campanie acest lucru s-ar putea schimba.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.