Cercetarea, numită NutriNet-Santé, a fost realizat în Franța și a dus la publicarea a două studii separate. Unul dintre ele, care a apărut în revista științifică The BMJ, s-a concentrat pe consumul conservanților considerați siguri și posibilitatea ca aceștia să ducă la dezvoltarea a diferite tipuri de cancer. Celălalt, publicat în revista Nature Communications, a urmărit rolul acelorași conservanți în dezvoltarea diabetului de tip doi.
Cercetarea a început în 2009 și a inclus peste 170 de mii de participanți, care au oferit rapoarte cu privire la dietă și la stilul lor de viață. Datele adunate astfel au fost apoi comparate cu rapoartele medicale ale participanților, ce au fost luate din sistemul național de sănătate francez.
În cazul primului studiu, legat de incidența cancerului, experții care au luat parte la cercetare au examinat impactul a 58 de conservanți asupra a aproximativ 105 mii de persoane care nu aveau cancer în 2009 și care au fost monitorizate timp de până la 14 ani. Persoanele incluse în studiu au fost împărțite în funcție de cantitatea de conservanți pe care o consumau și apoi comparate. În cadrul cercetărilor s-au avut în vedere și aspectele legate de stilul de viață al persoanelor implicate, inclusiv aspecte precum fumatul sau practicarea sportului.
Cercetătorii au analizat în detaliu 17 conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți și au descoperit că 11 dintre aceștia nu aveau nicio legătură cu cancerul. Totuși, șase dintre conservanții pe care i-au asociat cu cancerul au fost până acum considerați ca fiind sigur în alimente. Aceștia includ nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, sorbații, metabisulfitul de potasiu, acetații și acidul acetic.
De exemplu, nitritul de sodiu, care este o sare chimică, utilizată în mod obișnuit în carnea procesată, cum ar fi mezelurile, a fost asociată cu o creștere cu 32% a riscului de cancer de prostată. Nitratul de potasiu, a fost asociat cu un risc cu 22% mai mare de cancer la sân și cu un risc cu 13% mai mare al tuturor tipurilor de cancer. Organizația Mondială a Sănătății a considerat mult timp carnea procesată ca fiind un produs cancerigen, existând o legătură directă cu cancerul de colon.
Sorbații, în special sorbatul de potasiu, au fost asociați cu un risc cu 26% mai mare de cancer la sân și o creștere cu 14% a tuturor tipurilor de cancer. Sorbații sunt săruri solubile în apă, utilizate în vin, produse de patiserie, brânzeturi și sosuri pentru a preveni mucegăirea și unele bacterii.
Metabisulfitul de potasiu este cel mai des utilizat în producția vinului și a berii și a fost asociat cu o creștere cu 20% a incidenței cancerului de sân și cu un risc cu 11% mai mare de apariție a tuturor tipurilor de cancer.
Chiar și acetații, care provin din fermentația naturală, s-a stabilit că cresc riscul de cancer. Aceștia sunt utilizați în alimente precum carnea, sosurile, pâinea și brânza și au fost asociați cu un risc cu 25% mai mare de cancer la sân și cu o creștere cu 15% a incidenței cancerului în general. Acidul acetic, principalul ingredient din oțet, a fost asociat cu o creștere cu 12% a riscului de apariție a tuturor tipurilor de cancer, a constatat studiul.
Au fost studiate și alte tipuri de conservanți și antioxidanți precum vitamina C, vitamina E, extracte de plante precum rozmarinul și conservanți sintetici precum butilhidroxianisolul. Deși sunt considerați “mai naturali” și atunci când sunt consumați ca alimente integrale au un risc mai mic de provocare a cancerului, pot deveni extrem de dăunători atunci când sunt utilizați ca aditivi.
“Ipoteza este că atunci când izolezi o substanță din matricea sa originală, de la un fruct sau de la o legumă, acțiunea asupra sănătății noastre poate fi diferită în funcție de modul în care microbiota intestinală o va digera”, a spus autoarea principală a studiului, Mathilde Touvier.
În ceea ce privește conservanții antioxidanți, studiul a constatat că pot fi asociați cu cancerul eritorbatul de sodiu și alți eritorbați. Aceștia sunt obținuți din zaharuri fermentate și au fost asociați cu o incidență cu 21% mai mare a cancerului de sân și cu o creștere cu 12% a incidenței cancerului în general. Aceștia sunt utilizați pentru a preveni decolorarea și alterarea produselor din carnea de pasăre, băuturi răcoritoare și produse de patiserie, printre altele. Eritorbatul de sodiu este adesea utilizat în carnea procesată pentru a accelera procesul de maturare.
În ceea ce privește ce-l de-al doilea studiu, care a examinat rolul conservanților în creșterea riscului de diabet de tip 2, au fost implicați aproape 109.000 dintre participanții NutriNet-Santé, care nu aveau boala la începutul studiului. În acest caz, 12 dintre cei 17 conservanți examinați de cercetători au fost asociați cu un risc cu aproape 50% mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 la persoanele care au consumat cei mai mulți conservanți.
Cinci dintre conservanții care au cauzat cancer, adică sorbatul de potasiu, metabisulfit de potasiu, nitrit de sodiu, acid acetic și acetat de sodiu, au crescut cu 49% și riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Pe lângă aceștia, un al șaselea conservant, propionatul de calciu, a fost asociat cu creșterea riscului de diabet de tip doi. Propionatul de calciu este o pulbere albă folosită pentru a opri mucegaiul și creșterea bacteriilor.
Printre aditivii care au crescut riscul cu 42% de a dezvolta diabet de tip doi s-au numărat alfa-tocoferolul, o formă de vitamina E; ascorbatul de sodiu, care este o formă de vitamina C și sodiu; extractele de rozmarin; eritorbatul de sodiu, obținut din zahăr fermentat; acidul fosforic, un conservant care se găsește în băuturile carbogazoase, carnea procesată, brânzeturi și alte alimente; și acidul citric, un potențiator de aromă, conservant și regulator al pH-ului fără o valoare nutrițională semnificativă.
Experții atrag atenția că aceasta este una dintre primele cercetări care au în vedere analizarea efectelor pe care cei mai frecvenți conservanții le produc și că rezultatele trebuie confirmate. Cu toate acestea, experții se declară deja îngrijorați de concluzii și atrag atenția consumatorilor să opteze cât mai mult pentru alimente minim procesate, integrale și bazate pe plante.
Sursă alternativă: CNN
Foto: gopixa | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.