UPDATE, ora 19. Senatul american a aprobat rezoluția bipartizană ce urmează să îl împiedice pe președintele Donald Trump să lanseze noi acțiuni militare împotriva Venezuelei, fără aprobarea Congresului. Măsura a fost adoptată cu 52 de voturi pentru și 47 de voturi împotrivă, însă pentru a deveni lege trebuie să fie aprobată și de Camera Reprezentanților, controlată de republicani. De asemenea, rezoluția ar putea fi blocată de însuși Donald Trump, prin veto prezidențial.
Toți senatorii democrați au votat în favoarea măsurii, în timp ce doar cinci republicani au votat pentru. Rezoluția privind puterile de război a fost inițiată de senatorul democrat Tim Kaine și obligă președintele SUA să solicite aprobarea Congresului înainte de a utiliza forțele armate împotriva Venezuelei. Kaine a subliniat că preocupările din Senat față de operațiunea SUA în Venezuela reflectă “înțelepciunea instinctivă a americanilor, care cred că războiul trebuie să fie o ultimă soluție și nu decizia unei singure persoane”.
Știrea inițială:
Rezoluția privind puterile de război ale președintelui urmează să fie votată joi, la câteva zile după ce forțele americane l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro într-un raid militar la Caracas, în timp ce Administrația Trump își intensifică eforturile de a prelua controlul asupra petrolului și a guvernului țării.
Democrații au mai încercat să adopte o serie de măsuri similare, însă au fost blocate de către republicani. Ultimul vot a eșuat la limită (49-51), în condițiile în care doi senatori din partidul lui Trump s-au alăturat democraților în susținerea unei rezoluții, în noiembrie. La acel moment, oficialii administrației au negat intenția de a schimba regimul Maduro sau de a lansa atacuri pe teritoriul Venezuelei.
După capturarea lui Maduro, mai mulți parlamentari au acuzat administrația că a indus în eroare Congresul, cu privire la planurile sale, și avertizează că operațiunea din Venezuela ar putea duce la o campanie militară prelungită și costisitoare. Astfel de acuzații au fost făcute în public atât de democrați, cât și de unii republicani. “Am vorbit astăzi cu cel puțin doi republicani care nu au votat anterior pentru această rezoluție și care se gândesc să o facă”, a declarat senatorul Rand Paul, un republican din Kentucky care susține rezoluția.
Rezoluția are șanse să treacă în Senat, dar pentru a deveni lege ar trebui să fie aprobată și de Camera Reprezentanților, condusă tot de republicani, și să înfrunte un posibil veto al președintelui, ceea ce ar necesita majorități de două treimi în ambele camere. Legiuitorii democrați recunosc aceste obstacole, dar consideră că republicanii ar putea fi reticenți față de o campanie prelungită de schimbare a regimului în Venezuela. Potrivit Constituției SUA, președintele trebuie să obțină aprobarea Congresului înainte de a lansa o operațiune militară de lungă durată.
Senatorii care se opun rezoluției privind puterile de război susțin că capturarea lui Maduro este o operațiune de aplicare a legii, nu militară, și că, în calitate de comandant suprem, acesta are voie să lanseze acțiuni militare limitate.
Democrații avertizează că Venezuela nu este însă singurul caz “care testează limitele puterilor prezidențiale”, după ce Casa Albă a transmis recent că “utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune” pentru o eventuală preluare a Groenlandei. Deși unii republicani au invocat valoarea strategică a insulei, majoritatea s-au opus ideii folosirii forței militare, preferând varianta unei eventuale achiziții prin negocieri. Democrații, însă, încearcă să prevină orice acțiune militară și anunță că lucrează la o rezoluție “care să-l împiedice pe Trump să invadeze Groenlanda”, invocând riscul declanșării unor noi conflicte de lungă durată. Aceștia susțin că o rezoluție asemănătoare urmează să fie propusă și pentru Cuba, Mexic, Columbia și Nigeria.
Situația Groenlandei a generat o reacție diferită față de cazul Venezuelei, având în vedere că teritoriul aparține unui aliat NATO. Chiar și în rândul republicanilor, sprijinul pentru o intervenție militară este redus, iar unii senatori au criticat ideea unei preluări forțate, considerând-o “o distragere de la alte priorități de politică externă”.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.