Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au emis un comunicat de presă comun în care explică motivele pentru care au părăsit ședința de luni și în care prezintă ceea ce ei susțin a fi cronologia evenimentelor din ultimele săptămâni, în privința ședințelor din cadrul CCR privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Legea pensiilor speciale nu poate intra în vigoare la 1 ianuarie dacă este contestată la CCR și nu există o decizie definitivă până atunci. Bugetul României se construiește pe legislația în vigoare la momentul aprobării lui, nu pe ce “ar putea” intra în vigoare. Ministerul Finanțelor nu poate bugeta economii sau cheltuieli bazate pe o lege care nu produce efecte juridice, motiv pentru care bugetul pe 2026 riscă să fie întârziat și mai mult de boicotul celor patru judecători numiți de PSD la Curtea Constituțională.
Potrivit acestora, sesizarea de neconstituționalitate privind legea pensiilor magistraților a fost înregistrată la Curtea Constituțională vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta CCR, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, un interval pe care cei patru îl califică drept “fără precedent” în practica Curții.
La termenul din 10 decembrie, dosarul a fost amânat, motivul fiind faptul că raportul întocmit în cauză era incomplet. Președinta CCR a stabilit un nou termen pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, despre care judecătorii susțin că este, de asemenea, o situație fără precedent în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia pretind că, deși au cerut amânarea cauzei pentru o zi din luna ianuarie 2026 – în condițiile în care celelalte dosare din ședința din 10 decembrie au fost amânate pentru 22 ianuarie – solicitarea le-ar fi fost refuzată.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, unul dintre cei patru a cerut oficial amânarea pronunțării, invocând Legea nr. 47/1992 (care prevede că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), cerere la care s-au raliat alți trei judecători. Motivele invocate au fost necesitatea solicitării unui punct de vedere al Guvernului, care să clarifice public dacă legea desființează efectiv pensiile de serviciu ale magistraților.
În realitate, legea pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea nu prevede în vreun fel desființarea pensiilor speciale.
Cei patru susțin că conducerea Curții a ignorat această cerere și a refuzat amânarea pronunțării. Pe baza acestui motiv, cei patru ar fi părăsit sala de ședință, ceea ce a dus la lipsa cvorumului necesar desfășurării lucrărilor. Ei susțin că au depus ulterior o cerere scrisă la cabinetul președintei CCR, reiterând solicitarea de respectare a procedurilor legale. Conform comunicatului, ulterior li s-a adus la cunoștință că termenul de soluționare a cauzei a fost stabilit pentru ziua următoare, 29 decembrie 2025.
Judecătorii descriu absența lor de la ședința din 29 decembrie ca fiind o formă de protest față de ceea ce consideră a fi o încălcare a regulilor de funcționare. Aceștia susțin că stabilirea termenelor de la o zi la alta se îndepărtează de practica obișnuită a CCR și riscă să afecteze calitatea deliberării într-o cauză de importanță majoră.
Reamintim, în luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM.
Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.