CCR a amânat din nou o decizie privind reforma pensiilor magistraților, din lipsă de cvorum. Cei patru judecători numiți de PSD nu au intrat nici astăzi în sala de deliberări. Următorul termen a fost stabilit pentru 16 ianuarie, ceea ce înseamnă că legea, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, nu poate fi aplicată.

Curtea Constituțională a amânat din nou decizia în privința reformei pensiilor magistraților, din lipsă de cvorum. Judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care duminică au părăsit ședința CCR pentru a bloca luarea unei decizii, au refuzat să intre și luni dimineață în sala de deliberări. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 16 ianuarie, într-o vineri, prin urmare, actul normativ NU mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut.

”Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că în ședința de ieri, 28 decembrie, plenul a început în formație completă, dar s-a diminuat pe parcursul ședinței. Azi nu s-a întrunit deloc”, a declarat președinta CCR, după ședința în care nu a fost întrunit cvorumul.

Simina Tănăsescu a mai spus: ”Prevederea legală stabilește că întreruperea ședinței poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar pe fond cererea e justificată pentru o mai bună analiză. Nu pot să confirm sau să infirm nimic de această solicitare. Am văzut speculații privind un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, precizez că studiul de impact este reglementat, nu e o noutate. CCR are o constantă jurisprudență, studiile de impact nu sunt criterii pentru analiza constituționalității legilor. Ar putea fi utile, dar jurisprudența arată că studiul de impact nu e relevant în analiza noastră. În cauza de față, obiectul controlului și sesizarea adresată sunt publice. Studiile de impact nu fac obiectul acestui dosar”.

Conform unor surse citate de Hotnews, cei patru judecători au cerut amânarea unei decizii până în 15 ianuarie, motivând că au nevoie de timp să studieze legea. De asemenea, au cerut să se solicite un studiu de impact a legii de la Ministerul Justiției, însă propunerile le-au fost respinse.

Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe, inițial, pe 10 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. La momentul respectiv, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie. Duminică, însă, cei patru judecători ai CCR numiți de PSD au părăsit ședința.

În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Tot pe 5 decembrie, parlamentarii AUR, SOS, dar și de cei din jurul lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, la trei zile după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege, dar aceasta a fost respinsă. Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.