O judecătoare de la Curtea de Apel București a intervenit înaintea conferinței de presă a instituției și a confirmat toate lucrurile spuse de colegul său (judecătorul Laurențiu Beșu) în documentarul Recorder: “Suntem terorizați de conducere și tot ce știți dvs. că se întâmplă chiar se întâmplă. Nu vreau să vă spun care e atmosfera. Nu am fost ofițer acoperit, nici la doi și un sfert. Am fost și formator la INM. Ei vor ști că nu mint, dacă nu îl cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”.

Conducerea Curții de Apel București (CAB) a organizat o conferință de presă de aproximativ o oră, ca răspuns la acuzațiile aduse de câțiva magistrați, în documentarul Recorder, privind manipularea instanțelor, astfel încât marile dosare de corupție să fie amânate până la prescripție.

Chiar înainte de debutul conferinței, judecătoarea Raluca Moroșanu, judecător la Secția I Penală, a intervenit: “Am 19 ani la secția penală. Îl susțin pe Laurențiu Beșu și tot ce a zis e adevărat. Aici, la CAB, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați de conducere și tot ce știți dvs. că se întâmplă chiar se întâmplă. Nu vreau să vă spun care e atmosfera! Nu am fost ofițer acoperit, nici la 2 și un sfert. Am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii. Ei vor ști că nu mint, dacă nu îl cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”, a spus calm judecătoarea, după care a permis începerea conferinței de presă susținută de Liana Arsenie, președintele CAB.

De notat că un număr mare de angajați ai Curții de Apel s-au așezat în spatele Lianei Arsenie, probabil în semn de susținere a acesteia. Ulterior, aceasta a încercat să explice de ce unele dosare au fost tergiversate, prin schimbarea judecătorilor, iar apoi a insinuat că magistrații care apar în documentarul Recorder erau, unul “violent” și recalcitrant, celălalt ofițer acoperit al serviciilor secrete.

Președinta CAB a susținut că ar exista o conspirație pentru decredibilizarea Curții de Apel București, în condițiile în care aceasta ar urma să judece “dosare grele de corupție”.

Principalele declarații ale Lianei Arsenie:

• Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin instanțe. Nicio altă autoritate nu se poate erija și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase, de competența instanțelor de judecată. Legea nu se schimbă în stradă, prin minciuni și manipulare, legea nu vine din nevoie de capitalizare politică, nici de preluare ostilă a unei puteri în stat, care să fie folosită în scop politic.
• În privința inculpatului Vanghelie, s-au dat două soluții de achitare și una de prescripție. Termenul general de prescripție s-a împlinit în 2017, în privința acuzației de luare de mită. Judecătorii au arătat că, fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii, adică din 2007, și s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de înregistrarea dosarului la CAB. A culpabiliza conducerea noastră, prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizarea a unui inculpat, în condițiile în care fapta era prescrisă încă din 2017, este dovada caracterului odios și revoltător și dureros, a manipulării publice, a asmuțirii societății împotriva magistarților. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința inacțiunii legislativului, care a făcut ca prescrierea să nu se întâmple în 15 ani, ci în 10.
• În privința inculpatului Bădălău, inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, pretins a fi comis, dar nu avem o decizie definitivă, în timp ce era consilier la Curtea de Conturi. Aceasta este fapta. Curtea de Apel a judecat contestația, iar în contestație, completul a intrat în divergență privind competența de soluționare în primă instanță. În urma soluționării, a fost admisă, iar competența a fost admisă în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la CAB. Dosarul a fost repartizat aleatoriu, deci la noi era competența încă de la început.
• Pornind de la ce a spus judecătorul Laurențiu Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție, pentru că judecarea cauzei în continuare ar fi atras constatarea nulității absolute a căii de atac a apelului. Urmare a acestei soluții, cauza va fi judecată în prim grad de CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor procesual penal, arată că nu se expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită.
• Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză de nerespectare a niciunei dispoziții din Codul de Procedură Penală. Afirmațiile făcute, precum că inculpații sunt scăpați, sunt dovezi de preconcepții. În cauză, dacă direcționăm dosarele să scape infractorul, înseamnă că de la început, știm care e soluția.
• Cea mai gravă alegație – schimbarea arbitrară a compunerii completurilor. Cel mai important, care a suscitat interesul media, cazul Vanghelie. (…) Factorul de decizie a fost exterior conducerii Curții. Mai departe, Cătălin Răileanu a solicitat schimbarea parcursului carierei. Andreea Ionescu – a fost schimbată la cealaltă secție, pentru echilibrarea volumului de muncă, decizia luată a fost că nu au fost administrate probe. Gargale Anastasia a fost delegată pentru o scurtă perioadă de la Tribunal, dar s-a respins prelungirea delegării.
• Alte afirmații care conturează imixtiuni fac obiectul sesizării inspecției judiciare.
• Am hotărât sesizarea Inspecției Judiciare, CNSAS, CSAT, în ceea ce privește aspectul compatibilității profesiei de judecător a domnului Beșu cu cea de ofițer în slujba a “Doi și un sfert” (nr – serviciul de protecție internă a MAI) 
• Alt judecător, Panioglu Daniela, atacă constant CAB. Persoana în cauză a lansat acuzații care nu rezistă verificării factuale și a contribuit la atmosfera de suspiciune nejustificată. A formulat acuzații la adresa altor persoane, care nu sunt verificabile. Deși la 15 iunie 2011, doamna a dobândit un apartament de trei camere în București. Până în 2015, a continuat să deconteze chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o proprietate. Când CAB a aflat și a sistat plata, judecătoarea a acționat chiar în instanță. Această conduită vorbește de prăpastia dintre vorbe și fapte și contrazice flagrant discursul său public.
• Nu putem fi deontologi doar în ceea ce-i privește pe alții. Conduita sa ilicită îmbracă și forma violenței fizice în exercitarea atribuțiilor de servicii. Evidențiem decizia ÎCCJ din ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet. L-a lovit în cap pe judecător, țipând și urlând. Judecătorii au refuzat să mai facă complet cu aceasta. 
• Fiind învestită în 2013, pentru rezolvarea unui dosar, nu l-a soluționat pentru 9 ani de zile, nereușind pronunțarea soluției, cu consecința prescrierii faptelor. Prejudiciul din această cauză era de ordinul milioanelor de euro. Nouă ani de zile un dosar. Acest dosar a fost preluat, evident, în contextul încercării tendențioase de a fi scoasă doamna judecător din complet, a persecuțiilor exercitate de Inspecția Judiciară. Dosarul a fost reluat de un alt complet și acum se află în stadiul final de judecată, la un alt judecător, care este aproape de finalizare. Acestea în doi ani de zile.
• Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar, pentru că în 2022 a inserat aprecieri care sugerau fapte penale săvârșite de procuror în instrumentarea unei cauze penale, activități specifice organelor de cercetare, depășind astfel limitele sesizării.
• Conducerea CAB a avut de gestionat, ani de zile, un judecător agresiv fizic și verbal pentru majoritatea covârșitoare a colegilor.
• În contextul atacului concertat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații, cum au fost făcute de către cei doi judecători, au impact emoțional, dar nu au legătură cu legalitatea și calitatea activității din cadrul CAB. În ceea ce privește conduita doamnei judecător Panioglu, redăm câteva înregistrări din sala de judecată și să decideți dumneavoastră de care parte a barei ați vrea să fiți, într-o astfel de atmosferă de sală de judecată. (Președinta CAB pornește o înregistrare audio, în care mai multe persoane par că se ceartă).
• Din păcate, prin mesaje care depășesc limitele atribuțiilor constituționale, justiția a trecut de la “câmpul tactic”, la o arenă. (nr. expresia “câmpul tactic” este o insinuare a implicării serviciilor secrete). 
• Astfel, asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii, prin ridiculizarea sistemului judiciar, prin manipulare și minciună. Cine beneficiază? Văd acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu e accidentală.
• Declarațiile lui Beșu și cele anonimate apar la momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele. CAB, țintită direct, trebuie să judece dosarele. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosar. E rețeta clasică – distrugi încrede în instituții înainte să se pronunțe, ca verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care e.
• Acțiunile fac parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. Azi vedem un judecător cu trecut în servicii, care lansează acuzații bazate pe percepției, o instituție media care folosește mesajul, fără verificări. 
• Contextul obiectiv este de natură să ridice semne de întrebare. Este o coincidență că este implicat un judecător cu trecut în servicii? Atacul politicului, instituționalizat, rezultă din prezentarea la televiziunea publică a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale.
• Respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare a puterii judecătorești.
• Conducerea CAB și întreg corpul de judecători ai CAB nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm. Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție, că nu e nevoie de îmbunătățirea activității, dar acestea nu pot servi decât prin dialog, cu respect profesionalist și competență.
• Preluarea ostilă în stradă a puterii judecătorești prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta o democrație.

Întrebări și răspunsuri:

• Î: Despre dosarul Lui Nicuale Bădălău.
  R: Dosarele, prin prisma mediatizării, prezintă interes. Din păcate, nu reflectă realitatea informația prezentată în spațiul public. Sunt mii de oameni în pușcărie și sunt mii de oameni achitați. Avem penitenciare pline, suntem condamnați și la CEDO pentru asta (aglomerarea penitenciarelor). Eu nu pot să dau dispoziției CSM cum să își exercite atribuțiile. CAB face o evaluare și o repartizare eficientă a personalului. Cererea de transfer e opțiunea judecătorului, eu nu pot să le impun. Delegarea se face în interesul Curții. De ce nu se fac cereri de transfer, întrebați judecătorii.
• Î: Au fost făcute cereri de transferi și au fost respinse. Cum explicați?
  R: Eu nu pot să răspund pentru deciziile CSM.
• Î: De când opinia unui magistrat a devenit o chestiune de securitate națională, de CSAT?
  R: Curtea de Apel nu poate face astfel de verificări, nu are competențe.
• Î: Este grav ca atunci când un politician prejudiciază actul de justiție și se implică în dosar?
  R: Este foarte grav. Nu doar un politician, ci orice cetățean. Judecătorul este independent, se supune legii și soluționează conform legii.
• Î: Ministrul Predoiu, întrebat anii trecuți într-un interviu despre dacă e mulțumit de activitatea instanțelor, ministrul a spus că soțul doamnei Hossu a fost achitat în apel. Numai că sentința urma să fie dată câteva săptămâni mai târziu. Opinia publică s-a întrebat dacă ministrul a știut de soluțiile dvs. și dacă le influențează. În acest caz, v-ați adresat către CSM? Ați spus dvs. că este grav. Dacă era grav, v-ați adresat CSM? Pentru că s-a soluționat cum a zis ministrul, prin achitare.
  R: Nu răspundem pentru declarațiile publice ale politicienilor, nu sunt în locul ministrului Justiției să fac aprecieri de ce a făcut astfel de afirmații. Judecătorul acționează atunci când apreciază că este afectată independența justiției. În situația de față, niciun judecător nu a resimțit o presiune, soluția s-a dat pe baza probatoriului, s-a făcut o divergență între colegi, de aceea am intrat eu în soluționarea dosarului. Instanța nu a simțit că a sugerat cineva ceva, eu nici nu am știut atunci de declarația ministrului, am aflat ulterior. Nu influențează declarațiile ministrului sau ale politicienilor soluționarea unui dosar. De vreme ce declarațiile nu afectează capacitatea judecătorului, nu există nicio presiune. Noi nu am simțit, prin acel discurs, niciun fel de presiune mediatică. 
• Î: În cazul judecătorului Beju, se numără și sesizarea CNSAS, care identifică foști colaboratori ai securității comuniste. Domnul Beju avea 11 ani, în 1989.
  R: Este prevăzută obligația instanței să solicite acestei verificări.

Foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu