Consiliul Superior al Magistraturii consideră documentarul Recorder ca fiind parte a unei “campanii de destabilizare a puterii judecătoreşti”, alături de “trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor” și de “îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării”. CSM intenționează “să verifice și să analizeze măsurile necesar a fi dispuse” (nu e clar împotriva cui, posibil împotriva magistraților care vorbesc deschis în documentar despre problemele din justiție).

Într-un comunicat oficial, publicat joi dimineață, CSM consideră că ar exista “o campanie de destabilizare a puterii judecătoreşti” și că “alegațiile” din documentarul Recorder ar arunca pe nedrept “o anatemă” asupra întregului corp al judecătorilor.

Principalele idei din comunicat:

• Documentarul Recorder amplifică o campanie de destabilizare a puterii judecătoreşti.
• Succesiunea faptelor indică “un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie”, prin “trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste și “îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării” (probabil o trimitere la reacția de ieri a lui Nicușor Dan), activarea unor foşti magistraţi pensionaţi, “culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale” (nr – CCR a amânat o soluție).
• Ridicarea MCV de către Comisia Europeană, iar apoi rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025) ar demonstra existenţa unui stat de drept funcţional în România și, implicit, neadevărul celor arătate în documentar (un control din interior asupra justiției).
• Consiliul susține că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor (dar nu comentează nicicum modul în care acestea sunt retrase, uneori intempestiv și abuziv, potrivit magistraților care au vorbit în documentarul Recorder).
• CSM susține că constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci printr-o procedură elaborată, iar actuala reglementare ar oferit suficiente pârghii pentru a asigura independența judecătorilor.
• Consiliul “urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse” (nu este clar împotriva cui) și face apel la societate “să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”.
• Comunicatul este asumat doar de Secția pentru Judecători a CSM (oricum majoritară).

Comunicatul CSM, integral: 

“Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.

Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.

Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.

În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.

Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.

Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”