UPDATE, ora 16: “Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile magistraților, în condițiile în care CCR a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru avizul de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.
Proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților, de la 48-50 de ani cum este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani (astăzi avem pensionare și la 48 de ani). Introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu.
De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție, de la 10 la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, așa încât treptat să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.
Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nici pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care țin benzile de producție, funcționarii publici care-și fac datoria corect, nu se simt respectați. Al doilea efect al proiectului este că pune economia pe baze sănătoase. Suntem pe penultimul loc în UE ca număr de cetățeni activi implicați în economie (doar 53% sunt implicați într-o formă contractuală). Dacă vrem bugete mai mari și economie mai puternică, trebuie să avem mai mulți oameni implicați în economie. Acest proiect răspunde acestei realități, cu garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori. În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, deoarece corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR.
Odată cu demararea procedurii de asumare a răspunderii, pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile astfel încât România să încaseze banii reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care guvernul a decis să-și asume răspunderea”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Știrea inițială: Guvernul își asumă azi răspunderea pe proiectul de reformă a pensiilor magistraților, ce prevede o tăiere de circa 30% din cuantumul net față de nivelul actual (dar numai pentru cei care urmează să se pensioneze, nu și pentru pensiile în plată), precum și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Camerele parlamentului se reunesc oricum marți pentru o ședință solemnă, pentru a marca Ziua Națională a României. Imediat după aceea va fi deschisă o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în cadrul căreia prim-ministrul Ilie Bolojan va angaja răspunderea guvernului pe legea pensiilor magistraților.
Reforma prevede o reducere netă a pensiei la 55% din brut, ceea ce înseamnă 70% din net, creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, dar într-o perioadă de tranziție de 15 ani.
Un proiect similar, dar care prevedea o tranziție de 10 ani a fost respins de CCR în luna octombrie, Curtea aducând însă argumente de formă – guvernul nu ar fi așteptat suficient avizul CSM, care este unul consultativ. Acum CSM a emis avizul (unul negativ), ceea ce înseamnă că CCR va putea judeca legea pe fond.
Reforma pensiilor magistraților reprezintă doar un prim pas dintr-o reformă a pensiilor speciale ce ar include și alte categorii de angajați la stat, 231 de milioane de euro din PNRR fiind blocate din această cauză. Termenul până la care România trebuia să ia măsuri pentru a debloca banii este 28 noiembrie.
Ministrul Fondurilor Europene a explicat recent că “28 noiembrie era termenul la care România trebuie să răspundă formal, printr-o scrisoare care să fie urcată în sistemul informatic dedicat, pus la dispoziţie de Comisia Europeană, la jaloanele care au fost suspendate în urmă cu şase luni. (…) Trebuie să ne asigurăm că România poate demonstra că a pus pe masă din nou un proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate şi de sustenabilitate pentru sistemul de pensii”.
Asumarea răspunderii este o procedură de urgență, prin care guvernul se angajează să implementeze măsuri ce, în mod normal, sunt adoptate prin lege organică, deci ar trebui votate de parlament. Procedura prevede că, dacă timp de trei zile nu este depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului, sau dacă moțiunea pică, proiectul propus de guvern cu amendamentele agreate este considerat adoptat, cu condiția să treacă de CCR.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.