Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare, care a fost prezentată în plen de către Nicușor Dan. Prevede, printre altele, implicarea serviciilor de informații în combaterea corupției, cu prioritizarea marii corupții. Face referire și la războiul hibrid al Rusiei împotriva României și altor state europene.

UPDATE, ora 16:25. Parlamentul a adoptat strategia, cu 314 voturi “pentru”, 43 “împotrivă” și trei abțineri, arată agenția de presă Agerpres.

Știrea inițială. Nicușor Dan a susținut primul discurs în parlament, după preluarea mandatului. Președintele a prezentat în fața senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării, finalizată și aprobată de CSAT, iar Parlamentul urmează să o dezbată și să o voteze.

Strategia prezentată de președintele Nicușor Dan prevede, la capitolul politică internă, prevede lupta împotriva corupției, cu implicarea serviciilor de informații. ”Lupta împotriva corupției, foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituțiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupție. Este un amestec între diferite zone de corupție. Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție, fără să depășim granița între sistem de informații și sistem de justiție. Corectarea mecanismelor legislative care întârzie judecarea faptelor de corupție și dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă”, a declarat președintele. 

Șeful statului a subliniat că este ”un decalaj în evoluția în ansamblu al societății românești, a economiei, și modul în care administrația publică răspunde așteptărilor”.

De asemenea, Nicușor Dan a vorbit și despre contextul geopolitic și războiul din Ucraina, iar strategie prevede un capitol de amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități: ”Amenințări, războiul de lângă noi și războiul hibrid pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva noastră a multor țări UE. Vedem campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și consecințele, adică presiuni asupra democrației și statului de drept internațional, riscurile sunt de instabilitate”. 

Principalele declarații ale președintelui:

• Strategia națională de apărare este rezultatul unui efort comun. Nu apărăm o abstracțiune, ci cetățeanul român. Asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul, încrederea acestuia în stat, și că trebuie să recunoaștem că există un decalaj în evoluția în ansamblu al societății românești, a economiei, și modul în care administrația publică răspunde așteptărilor.
• Conceptul central: independență solidară. Independență, în sensul că acțiunile administrației statului trebui să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea și asta tradus în plan internațional. Solidaritate, respectul nostru față de parteneri și angajamentele luate. 
• Documentul are patru capitole: Primul, contextul geopolitic. Față de strategiile anterioare s-au produs schimbări importante în context. Este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem în vecinătate un război, conflicte în mai multe locuri de pe glob. Vedem că capacitatea organismelor internaționale este diminuată diplomatic. Vedem o evoluție tehnologică accelerată, inclusiv emergența AI. Înseamnă că cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta, decalajul său față de ceilalți crește.
• Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor de socializare. Vedem campanii intense de manipulare și dezinformare. În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem discuții despre regulile stabilite internațional care necesită un răspuns adecvat. Vedem în mai multe locuri, în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică. Avem o proliferare a amenințările transnaționale. Vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.
• Strategia României are un capitol de amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități. Amenințări, războiul de lângă noi și războiul hibrid pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva noastră a multor țări UE. Vedem campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și consecințele, adică presiuni asupra democrației și statului de drept. Internațional, riscurile sunt de instabilitate. 
• Riscurile și vulnerabilitățile interne – capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, pe corupție, evaziunea fiscală, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie. Avem un  nivel scăzut în cercetare, dezvoltare, inovare. 
• Oportunități – faptul că avem un parteneriat cu SUA, parte a NATO și a UE. Vreau să menționez programul SAFE și să felicit guvernul și instituțiile implicate în asta. Există oportunități pentru industria de apărare. O să avem, din păcate, o creștere a producției militare, în următorii ani. România are tradiție, locații, oameni calificați și industrii conexe. Poziția geografică, altă oportunitate, România poate deveni punct de conectivitate între Europa și Asia. Portul Constanța, în 2-3 ani va fi conectat și pe autostradă și feroviar cu vestul Europei.  Avem un sector privat competitiv, o calitate a forței de muncă. Românii din diaspora, milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi. 
• Ultimul capitol, propuneri – zona de apărare, consolidarea capacităților de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri. Politică externă: să consolidăm parteneriatele strategice și să întărim rolul nostru. Vom susține stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova, Ucrainei, securitatea în zona Balcanilor de Vest și integrarea în UE a vecinilor noștri. 
• Zona economică – stabilitatea și predictibilitatea bugetară, diplomația economică. Oportunitatea va veni odată cu aderarea la OCDE. Sunt optimist că în vara anului viitor România va fi membru OCDE. 
• Este important în această strategie să implicăm cetățenii și să recâștigăm încrederea cetățenilor.