Departamentul american al Apărării, după anunțul retragerii parțiale a militarilor americani din România: Nu vorbim de o retragere sau un angajament redus față de Europa și de NATO. Este un semn pozitiv al dezvoltării capacităților și responsabilității europenilor.

UPDATE 4: Comandamentul Armatei Americane pentru Europa și Africa prezintă o informare din partea Departamentului Apărării, conform căreia “redistribuirea Echipei de Luptă a Brigăzii a Doua Infanterie la unitatea de origine din Kentucky nu reprezintă o retragere americană din Europa sau semnalarea unui angajament redus față de NATO și de Articolul 5 [referitor la apărare colectivă]. Mai degrabă, este un semn pozitiv al dezvoltării capacității și creșterii responsabilității europene. Aliații noștri din NATO răspund apelului președintelui Trump de a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. Această ajustare a posturii nu va schimba mediul de securitate din Europa. SUA mențin o prezență robustă în întreg Teatrul European de Operațiuni și își mențin capacitățile de a desfășura forțe și capabilități”.

În context, Matthew Whitaker, ambasadorul american la NATO, a dat un mesaj de susținere pentru România, prin care a apreciat că “aliați din NATO precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate sporite. De peste 20 de ani, România, în calitate de aliat NATO, colaborează constant cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele comune de apărare. Acest parteneriat este mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România – ca aliat de încredere al NATO, partener strategic vital și motor al securității în Europa. Prezența noastră solidă și angajamentul durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul acordat misiunii Eastern Sentry”.

UPDATE 3: Nicușor Dan a reacționat printr-un mesaj în care arată că, prin redimensionarea forțelor americane prezente în România, nivelul acestora revine la cel de dinaintea războiului din Ucraina, iar “securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”.

Președintele a explicat că “descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american.” De asemenea, a subliniat că parteneriatul strategi între România și SUA rămâne neschimbat, infrastructura de apărare dezvoltată cu americanii va rămâne operațională, trupele americane vor rămâne prezente în cele trei baze (Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu) în care se găsesc și acum, iar transferul de echipament militar va continua.

UPDATE 2: Un oficial NATO, citat de Reuters, a asigurat, după conferința de presă ținută de ministrul român al Apărării, că NATO și Armata SUA sunt în strânsă legătură privind poziționarea forțelor americane. “Ajustările posturii forțelor americane nu sunt neobișnuite”, a adăugat oficialul, care a spus că “chiar și cu această ajustare, postura forțelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost timp de mulți ani”.

Acesta a spus și că reprezentanții NATO și SUA sunt în dialog pentru a se asigura că alianța “își  păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare, iar autoritățile SUA au informat NATO în prealabil cu privire la această ajustare”.

UPDATE 1: Americanii se retrag parțial din România. Ministrul Apărării susține că nu este vorba de “o retragere” ci despre “sistarea rotirii unei brigăzi din mai multe state NATO”. Cele trei baze în care se află în prezent militari americani “vor fi dezvoltate în continuare”, dar “fiecare stat își ajustează strategia din când în când, de aceea principalul stâlp al securității țării e Armata României”.

Primele declarații ale ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, după anunțarea retragerii unei părți a militarilor americani din România:

• România și aliații au fost informați de SUA despre redimensionarea trupelor. Marți am fost informați. Reevaluarea face parte dintr-o strategie mai largă anunțată de la începutul anului de SUA. Propunerea merge în Congresul american.
• Mesajele au fost transmise de-a lungul ultimelor luni la nivel public, chiar și acum două săptămâni la nivelul NATO, când am avut întâlnirea de la Bruxelles. Pete Hagseth a spus că aliații și-au întărit flancul estic și au agreat că vor da mai multă importanță propriei apărări. SUA se vor uita mai mult spre Indo-Pacific.
• Important de subliniat că nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane ci despre sistarea rotirii unei brigăzi în mai multe state NATO, și în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ o mie de soldați americani reprezentând o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională. Capacitățile strategice rămân neschimbate. Deveselu, baza de la Câmpia Turzii și baza de la Mihail Kogălniceanu rămân să fie dezvoltate în continuare.
• Cooperarea între România și SUA e în continuă dezvoltare, de la rotații, la noi forțe. SUA rămân principalul furnizor de tehnică militară, iar acest lucru la continua. Am primit recent un sistem de protecție aeriană care va spori apărarea împotriva dronelor. Le mulțumesc partenerilor americani pentru sprijinul la apărarea Flancului Estic. Parteneriatul nostru strategic e solid predictibil și de încredere.
• Trebuie să continuăm investițiile în echipamente și militarii români rămân principalii garanți ai securității noastre. Fiecare stat își ajustează strategia din când în când, de aceea principalul stâlp al securității țării e Armata României. Mâine merg la Sibiu și Cincu cu ministra apărării din Franța, care are cele mai multe trupe pe teritoriul României. Prima vizită a doamnei ministru francez în noul mandat e în România.
• Subliniez că rămân 900-1000 de soldați americani în România, puțin peste numărul de la începutul războiului din Ucraina. Aceste sunt informațiile pe care le avem acum.
• Prezența aliaților e considerabilă în continuare plus ceilalți aliați Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Macedonia și alții rămân alături de noi. Avem exerciții în continuare. Suntem o țară sigură, iar principala forță de armata română. Ținem acest ritm de înzestrare pentru a avea o armată bine înzestrată.
• Din 2022 s-au întâmplat multe lucruri. A fost un semnal de alarmă pentru Europa care până atunci s-a bazat pe americani. S-au făcut investiții, s-au pornit programe, s-a întărit răspunsul mai ales pe flancul de est. Ținând cont de acest context așa cum au anunțat de luni de zile aliații americani și-au redimensionat trupele. Europa și-a luat soarta apărării în propriile mâini. SUA au spus că își redimensionează trupele din Europa și se  reorientează spre Indo-Pacific. E bine să avem mai mulți militari, suntem în legătură cu toți aliații. Vom vedea dacă vor veni mai mulți în viitor.
• Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, la Kogălniceanu brigada care a plecat deja nu se va mai întoarce. Brigadă de luptă. Rămân la Câmpia Turzii, Deveselu și Kogălniceanu circa 1000 de militari americani în total.
• Statul român și orice stat își poate controla propriile cheltuieli și propria armată. Noi mergem înainte. Cu focus și cu efort vom crește capabilitățile armatei inclusiv pe Marea Neagră. Toate investițiile au un caracter multianual.

Întrebări și răspunsuri:
Î: Această reorganizare a trupelor SUA afectează siguranța României? Cum va interpreta Rusia această mișcare? Așteptați forțări mai dese ale spațiului aerian?
R: Nu, România rămâne o țară sigură. Prezența aliaților e considerabilă în continuare plus ceilalți aliați Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Macedonia rămân alături de noi. Avem exerciții în continuare. Suntem o țară sigură, iar principala forță de armata română. Ținem acest ritm de înzestrare pentru a avea o armată bine înzestrată.

Î: Ați discutat cu alte state NATO să măriți numărul de militari NATO permanent din România?
R: Din 2022 s-au întâmplat multe lucruri. A fost un semnal de alarmă pentru Europa care până atunci s-a bazat pe americani. S-au făcut investiții, s-au pornit programe, s-a întărit răspunsul mai ales pe flancul de est. Ținând cont de acest context așa cum au anunțat de luni de zile aliații americani și-au redimensionat trupele. Europa și-a luat soarta apărării în propriile mâini. SUA au spus că își redimensionează trupele din Europa și se reorientează spre Indo-Pacific. Fiecare țară are propria strategie. Discutăm. E bine să avem mai mulți militari, suntem în legătură cu toți aliații. Vom vedea dacă vor veni mai mulți în viitor.

Î: Strategia pe Marea Neagră nu ne prea iese din punct de vedere al dotării. Avem o strategie pe Cincu – pentru a ridica la nivel de brigadă, care nici asta nu ne-a ieșit, aflăm din presa de la Kiev că ne pleacă niște militari americani – apropo de comunicare în context de criză. Dvs ne spuneți că Europa o sa ne ajute, în contextul în care România are un parteneriat cu SUA. Când ați fost informat pentru prima dată că ați primit această decizie (a SUA) și care sunt acei 1000 de militari?
R: Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura schimbare va fi la Kogălniceanu. Brigada care a plecat deja nu se va mai întoarce. Brigadă de luptă, formată din 1.200 de soldați.

Î: Unde rămân cei 1000? Că nu prea ies calculele…
R: Rămân la Câmpia Turzii, Deveselu și Kogălniceanu. Nu o să dau mai multe detalii.

Î: Vedeți un regres în vestea SUA, contextul în care avem un război la graniță?
R: Statul român și orice stat își poate controla propriile cheltuieli și propria armată. Noi mergem înainte. Cu focus și cu efort vom crește capabilitățile armatei inclusiv pe Marea Neagră. Toate investițiile au un caracter multianual. Nu, lucrurile se fac deci de două zile suntem în contact. Aș fi vrut să nu fie așa, dar fiecare țară își stabilește strategia. Aliații americani au anunțat deja că se vor concentra mai mult pe Indo-Pacific. Europa a decis să își ia soarta apărării în propriile mâini.

Î: Care este motivul pentru care pleacă trupele americane în acest context?
R: Parte din planul de ajustare a posturii americane la nivel mondial. Azi-noapte a ieșit pe surse, iată azi sunt în fața dvs. Nu s-a mai întâmplat sincronizarea de mesaje.

Î: Ne vom schimba total strategia de apărare, veți reintroduce serviciul militar obligatoriu?

R: Alianțele sunt bune și acel Articol 5 ne protejează pe fiecare. Strategia unei țări nu se schimbă în funcție de, poate dacă ai o armată de 1000 de soldați, dar noi avem multe zeci de mii. Aș fi vrut să rămână, dar asta nu va schimba strategia care e făcută împreună cu aliații. Avem acel proiect de armată voluntară și vom mări acel proiect nu se discută despre armata obligatorie.

Î: Ce demersuri ați făcut pentru a opri decizia americanilor?

R: Din partea unui minister puteți aștepta muncă nu minuni. Au fost multe contracte bilaterale eforturile au fost și vor fi. Ideea că se pot schimba peste noapte niște lucruri nu e realistă. Americanii sunt principalii parteneri pe apărare în continuare și continuăm legăturile. Dacă vor schimba postura la nivel mondial îi așteptăm în continuare.

Știrea în forma inițială:

SUA vor retrage câteva sute de soldați din România, dar circa o mie vor rămâne pentru operarea bazelor de la Deveselu și Câmpia Turzii. Alte câteva mii de soldați americani vor fi retrași din Ungaria și Slovacia. Potrivit MApN, aliații est-europeni au fost oficial informați privind “redimensionarea trupelor americane din Europa”.

Armata Română precizează că decizia era așteptată, iar România s-a aflat în contact permanent cu partenerul strategic american. “Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”.

Nu este clar din care dintre cele trei baze din România care găzduiesc în prezent militari americani vor fi retrași, dar este de presupus că aceștia își vor menține prezența la Deveselu (unde operează scutul antibalistic) și la baza aeriană Câmpia Turzii, de unde operează în principal drone de luptă. În plus, autoritățile române au făcut eforturi încă de la începutul anului de a se asigura de suplimentarea forțelor franceze în baza de la Mihail Kogălniceanu, în anticiparea acestei mișcări a Administrației Trump.

Comunicatul integral al MApN: 

România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa

Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.

Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.

Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.

Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.

Foto: Bumbleedee | Dreamstime.com