Curtea Constituțională motivează respingerea reformei pensiilor magistraților prin faptul că Guvernul Bolojan nu a mai așteptat un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (o decizie pe formă, nu pe fond), a cărui emitere putea dura până la 30 de zile. Este așteptată o reacție oficială a guvernului, în urma acestor precizări.

UPDATE, ora 19: Curtea Constituțională explică faptul că a declarat neconstituțională reforma pensiilor speciale pe motiv că Guvernul Bolojan nu ar mai fi așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui emitere ar fi durat 30 de zile (o problemă de formă, adică o eroare procedurală, nu de fond). Acest lucru înseamnă că CCR nu a respins conținutul efectiv al prevederilor asumate de guvern. Curtea subliniază că guvernul a respectat Constituția atunci când și-a asumat proiectul de lege în parlament, iar “urgența a avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”. 

Argumentele CCR:

• Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

• Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu.

• De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Purtătorul de cuvânt al guvernului anunțase anterior că va urma o reacție oficială, după ce vor fi publicate aceste argumente.

Știrea inițială: 

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților, care prevedea majorarea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani în zece ani și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net. A admis sesizarea Înaltei Curți.

Soluția pe scurt: “Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu   – ADMITERE”. Curtea urmează să ofere mai multe detalii privind decizia luată în urmă cu scurt timp.

Nu este prima dată când CCR respinge reducerea cuantumului pensiilor magistraților, care în prezent este 80% din salariul brut, ceea ce face ca un magistrat pensionat să primească chiar mai mulți bani decât salariul pe care îl avea în activitate. Astfel, pensia medie a unui magistrat este de circa 25 de mii de lei pe lună, în timp ce salariile brute (fără sporuri) sunt cuprinse între 19.500 de lei și 21.700 de lei pentru un judecător cu grad de tribunal, și de 24.000 de lei și 26.700 de lei brut, pentru cei de la curțile de apel. 

Potrivit unei statistici publicate de CSM în această vară, salariul net al unui judecător pornește de la 7.000 de lei, atunci când acesta este stagiar, și poate depăși 20.000 de lei, după 20 de ani de activitate.  

Majorarea treptată a vârstei de pensionare, care acum se poate face după 25 de ani de activitate, presupune, conform legii pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, o majorare treptată până în anul 2036, când magistrații ar urma să ajungă la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani. Potrivit statisticii publicate de CSM, vârsta medie de pensionare în prezent este de 52 de ani.

Inițial, prim-ministrul Ilie Bolojan a insinuat că ar putea demisiona dacă pachetul de reformă a pensiilor magistraților nu trece de CCR, declarând că “e greu de presupus că guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri“. Ulterior, el a clarificat că nu va demisiona.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat mai multe puncte de vedere în care contestă faptul că blocarea fondurilor europene ar avea legătură cu pensiile magistraților și chiar îl acuză pe prim-ministrul Bolojan că ar minți. La rândul său, guvernul a adus, prin Ministerul Fondurilor Europene, mai multe argumente care arată că reforma pensiilor speciale trebuie făcută în această lună și arată că “CSM dezinformează grav opinia publică”.