Analiză Politico. Consiliul European din această săptămână se va concentra pe combaterea propagandei extremiste, prin abordarea subiectelor intens exploatate de populiști: prețurile locuințelor, migrația, cheltuielile pentru apărare și reglementarea rețelelor sociale.

“Politicienii tradiționali – de centru-dreapta, de centru-stânga și liberali deopotrivă – sunt la putere în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar urmăresc acum cum controlul lor scade. Aceștia speră că Consiliul European de joi va demonstra că UE se preocupă de problemele care i-au nemulțumit pe alegători. În cele mai mari capitale ale blocului comunitar, de la Paris la Roma, Amsterdam și Berlin, forțele naționaliste și chiar pro-ruse sunt fie deja la guvernare, fie pregătite să preia puterea, demonstrându-se pricepute în a stăpâni furia populistă“, scriu jurnaliștii Politico.

Liderii europeni se reunesc pe 23 octombrie la Bruxelles. Discuțiile se vor concentra pe subiecte precum problema locuințelor, reglementarea rețelelor sociale, migrația și cheltuielile pentru apărare – toate intens exploatate de curentul populist.

Deja Viktor Orbán și Robert Fico fac deseori dificilă sau imposibilă luarea deciziilor în unanimitate la nivelul Uniunii. Cehia s-ar putea alătura în curând taberei lor, după ce populistul de dreapta Andrej Babiš a câștigat alegerile la începutul acestei luni. În Slovenia, partidul ultraconservator al fostului prim-ministru Janez Janša conduce în sondaje. În cele mai mari și mai puternice două țări ale UE, Franța și Germania, extrema dreaptă este, de asemenea, în ascensiune. Sondajele de opinie îl arată pe Jordan Bardella de la Adunarea Națională în frunte la alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Alternativa pentru Germania (AfD) a ocupat locul doi la alegerile parlamentare de anul trecut.

Problema prețului locuințelor a propulsat extrema dreaptă spre victorii majore în Europa. În Olanda, Geert Wilders și partidul său extremist au câștigat alegerile din 2023, pe fondul unei campanii electorale care a exploatat tema penuriei de locuințe pusă pe seama migranților și solicitanților de azil. În Portugalia, partidul populist de extremă dreaptă Chega a devenit principala opoziție, folosindu-se de eșecul guvernului de a combate creșterea prețurilor locuințelor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris deficitul de locuințe drept o criză socială și a numit un comisar desemnat pentru această problemă. În decembrie, urmează să fie prezentat  primul plan de locuințe accesibile din istoria blocului comunitar. De asemenea, UE pregătește măsuri drastice împotriva închirierilor pe termen scurt. Și președintele Consiliului European, António Costa, a catalogat criza locuințelor drept o provocare la fel de presantă ca invadarea Ucrainei de către Rusia.

Până acum, prețurile locuințelor și ale chiriilor nu au fost considerate o temă pe care UE o poate aborda. Deși criza locuințelor este o problemă la nivelul întregului bloc, nu există un consens cu privire la modul de abordare a acesteia. Liderii naționali sunt împărțiți pe criterii politice și este probabil să se afle în conflict când vine vorba de abordarea acestui subiect.

Apărarea este un alt subiect asupra căruia UE speră să riposteze. Comisarul UE pentru apărare estimează investiții de până la 2,4 mii de miliarde de euro în următorii patru ani. Acest boom al apărării ar putea, teoretic, să înlocuiască o industrie auto europeană aflată în dificultate, care însumează aproape 14 milioane de locuri de muncă (6% din locurile de muncă din UE). Și acest subiect subiectul va fi abordat la summit, președintele slovac Fico stabilind o legătură între sprijinul său pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul acordat sectorului auto, având în vedere statutul Slovaciei de cel mai mare producător mondial de automobile pe cap de locuitor.

Și problema reglementării rețelelor sociale va fi abordată pe 23 octombrie. UE se află într-o luptă cu Washingtonul privind regulile care afectează giganți tehnologici americani precum Meta și X (Twitter) – platformă folosită de Elon Musk pentru a amplifica vocile de extremă dreaptă, precum AfD, în timpul alegerilor din Germania. Rețeaua chinezească TikTok este investigată de UE pentru rolul semnificativ jucat în propagarea mesajelor de extremă dreaptă în timpul recentelor alegeri din România.

Migrația rămâne totuși cel mai abordat subiect al retoricii extremiste. Ideea cândva tabu a procesării cererilor de azil în afara granițelor UE – în centre de detenție – este acum dezbătută în mod regulat, chiar și lideri socialiști precum daneza Mette Frederiksen, alăturându-se astfel premierului ungar Viktor Orbán, care a inclus acest lucru în așa-numitul său plan Schengen 2.0, încă din 2016.

În cele din urmă, unele dintre aceste subiecte ar putea fi trecute cu vederea, joi. Ordinea de zi este încărcată, iar conversația va fi probabil dominată de chestiuni geopolitice mai presante, cum ar fi modul de creștere al sprijinului pentru Ucraina. “Și apoi există diviziunile profunde care rămân între Partidul Popular European de centru-dreapta, care domină principalele instituții ale UE, și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților“, conchide Politico.

Analiza integrală la Politico.

Foto: Darek2u | Dreamstime.com