Comisia Europeană va propune, până la finalul anului, un “scut al democrației”, anunță președintele Dan după ce le-a prezentat liderilor europeni raportul Parchetului legat de cazul Georgescu – Potra. Va consta într-un set de instrumente și legi pentru combaterea manipulării, dezinformării și interferențelor.

Președintele a susținut o conferință de presă la finalul Reuniunii Comunității Politice Europene, care a avut loc la Copenhaga. Nicușor Dan a făcut un rezumat al discuțiilor care au avut loc în ultimele două zile, inclusiv la summit-ul informal al șefilor de stat și de guvern din țările UE. 

Nicușor Dan a declarat că le-a prezentat liderilor europeni raportul Parchetului General cu privire la dosarul Georgescu – Potra. A adăugat că documentul “descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt benigne, cum ar fi spiritualitatea, site-uri pentru care parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de ruși, care duce la site-uri clonate după cele respectabile. Ce face UE? Comisia și-a propus ca, până la sfârșitul anului, să propună, cel puțin în dezbatere, un așa-numit scut democratic. Probabil că, în săptămânile viitoare, vom discuta despre ce înseamnă asta”.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit prima dată despre necesitatea unui “scut al democrației” într-un discurs în Parlamentul European, în iunie 2024. Scutul înseamnă, de fapt, un set de instrumente pentru combaterea manipulării și interferențelor străine. În ultimul an, mai mulți comisari au abordat diverse aspecte ale operaționalizării proiectului.

Potrivit legislativului european, sarcinile-cheie ale echipei includ intensificarea luptei împotriva celor două fenomene, alfabetizarea digitală și mediatică, protejarea integrității alegerilor, prezentarea de noi propuneri pentru protejarea mass-media independentă și a jurnaliștilor. 

În discursul despre Starea Uniunii, de luna trecută, Ursula von der Leyen a anunțat planul privind înființarea unui nou Centru European pentru Reziliență Democratică, care să reunească expertiza și capacitățile statelor membre.

Alte declarații ale președintelui: 

• În privința așa-numitului “zid al dronelor”, discuțiile vor continua și la Consiliul European, care va avea loc pe 23-24 octombrie. Este o discuție pe partea tehnică, operațională, care se poartă între miniștrii Apărării și treaba Consiliului European este să discute de bani și de calendarul realizare a măsurilor care se impun.
• Ce am învățat toți de la acest război din Ucraina este că tehnologia, în special cea pe drone, avansează foarte rapid și nu mai este vorba de a avea bani pentru a cumpăra o tehnologie care există, ci de a ține pasul cu avansul tehnologic.
• Între țările europene, Ucraina, în mod evident, are o capacitate tehnologică, pentru că este în război. România vrea să intre într-o colaborare cu Ucraina, într-un schimb comercial reciproc avantajos. În acest moment, proiectul de colaborare pe drone este la stadiul de discuție.
• Nu există un risc să pierdem fondurile europene, în acest moment. În măsura în care vom continua politica avută până acum, riscul acesta se va îndepărta și mai mult. Au fost cinci pachete de măsuri, din care patru vor fi dezbătute de CCR. Pachetul pe administrație este mai mult de reformă, decât unul care să țintească direct deficitul.
• România s-a alăturat iniţiativei lansate de preşedintele Emmanuel Macron şi de premierul Giorgia Meloni privind o Coaliţie Europeană împotriva Drogurilor. Avem nevoie urgentă de o abordare cuprinzătoare la nivel european pentru a răspunde acestei probleme grave.