Deși apărarea antiaeriană este unul dintre punctele forte ale NATO, războiul din Ucraina a demonstrat că sistemele sofisticate ale aliaților sunt pur și simplu prea scumpe, ceea ce crește riscul de epuizare rapidă a munițiilor în fața sutelor de drone, mult mai rudimentare pe care Rusia le poate trimite într-o singură zi, avantajul acestora fiind numărul mare, iar tactica (numită de saturație) este copleșirea apărării aeriene.
Ucrainenii au dezvoltat, în replică, sisteme de drone interceptoare, la fel de ieftine, iar ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, a anunțat ieri că acestea vor fi fabricate, în colaborare cu ucrainenii, și în România.
Dar Zidul Dronelor pe care îl vrea Uniunea Europeană ar trebui să fie un sistem mult mai complex (chiar dacă ar urma să includă drone interceptoare ieftine), arată New York Times, care precizează totuși că deocamdată informațiile sunt puține. Desigur, nu ar putea fi vorba de o barieră fizică, ci de o rețea coordonată de sisteme de urmărire, care ar putea include de la radare, sisteme de bruiaj și senzori acustici, la un loc cu proceduri îmbunătățite privind schimbul de informații și date în timp real.
Ursula von der Leyen este cea care a vorbit pentru prima dată de acest Zid al Dronelor, în discursul său anual despre Starea Uniunii, luna trecută. Propunerea a luat o turnură de urgență, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar apoi și în cel al României. A urmat incursiunea avioanelor de vânătoare rusești pe cerul Estoniei, iar apoi multiplele apariții ale unor drone în apropierea aeroporturilor din Danemarca, Norvegia, Suedia și Germania.
Proiectul, mai arată NY Times, s-ar putea baza pe expertiza dezvoltată de Ucraina, care și-a consiliat deja aliații europeni în această privință și a trimis o echipă antidronă în Danemarca, săptămâna trecută.
“Nu putem aștepta un an pentru ca acest lucru să devină operațional”, a declarat săptămâna trecută Anders Fogh Rasmussen, fost prim-ministru danez și fost secretar general al NATO. Totuși, unii lideri europeni și-au exprimat deja scepticismul cu privire la faptul că un proiect comun eficient ar putea fi pus la punct atât de repede.
Dar ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că acest concept nu poate fi realizat mai devreme de trei sau patru ani.
Însă încă nu este clar nici cât ar costa proiectul, nici cum ar fi finanțat. Unele state membre doresc ca UE să joace un rol deosebit de activ, iar Polonia a cerut “un program complet nou, care să cuprindă granturi și subvenții, nu doar împrumuturi”.
La întâlnirea de astăzi de la Copenhaga (la care va participa și Nicușor Dan), ar trebui stabilite cel puțin detaliile legate de finanțare, conchide NY Times.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.