UPDATE: Spre finalul interviului, Nicușor Dan a fost întrebat despre o posibilă vizită în SUA. Președintele a reamintit că a vorbit la telefon cu Donald Trump și că cel mai probabil vizita va avea loc la începutul anului viitor. Despre subiectele principale care vor fi discutate, șeful statului a spus că acestea se vor concentra pe aspectele legate de securitate și economie. În momentul în care vizita în SUA va avea loc România se va duce cu toate propunerile legate de sfera militară, dar mai ales cu propuneri pe partea de colaborare economică.” a spus Nicușor Dan.

De asemenea, a spus că există zone de corupție care nu sunt atacate de DNA. Pe DNA, cumva, evaluarea globală generală e mai simplă, e o mare corupție care n-a fost deranjată. În ceea ce privește Parchetul General, aici e puțin mai dificil, pentru că, în special, când alte instituții ale statului nu funcționează, să zicem Protecția Consumatorului, prefecții, toată lumea este tentată ca orice nemulțumire are în societate, să facă o plângere penală și atunci noi avem 2.500 de procurori care se confruntă cu două milioane de plângeri penale în fiecare an. Ceea ce ar trebui să facă Procurorul General ar fi să dea niște scheme de abordare a acestor dosare, astfel încât cele repetitive să fie cumva tratate uniform și în felul ăsta câștigăm timp” a declarat președintele.

Știrea inițială: Președintele Nicușor Dan acordă, în această seară, un amplu interviu postului de televiziune Antena 3. Președintele s-a referit și la incidentele din Polonia și România, cu dronele rusești care au violat spațiul aerian. A subliniat că NATO a dat un răspuns ferm, prin doborârea dronelor din Polonia și prin lansarea misiunii “Eastern Sentry” și i-a asigurat pe cetățenii români că sunt în siguranță. În privința dronei care a zburat, sâmbătă seară, timp de 50 de minute în spațiul aerian al României, președintele a spus că există cadrul legal pentru doborârea ei și că ordinul nu trebuia dat de președinte sau de ministrul Apărării, ci de comandantul operațiunii: “E o decizie de la caz la caz, dacă o dobori poți risca pagube colaterale”.

Nicușor Dan a spus că l-a rechemat în țară pe Marius Lazurcă, ambasadorul României în Mexic, pentru că “utilitatea lui este mai importantă la București decât într-o poziție la ambasadă. L-am chemat pentru a ocupa o poziție în București. Pe numirile în vârful serviciilor, până nu vom avea un acord cu partidele din coaliție, nu voi spune nimic. Am o listă scurtă, în momentul de față, și port discuții cu liderii politici”. Președintele a evitat, astfel, să spună dacă îl va numi pe Lazurcă director la Serviciul de Informații Externe, spunând doar că îl cunoaște de multă vreme și consideră că poate aduce foarte multe într-o poziție centrală. 

Dan a spus că are trei probleme mai importante pe agendă, acelea fiind asigurarea echilibrului în coaliția de guvernare, asigurarea securității (inclusiv discuții despre instrumentul SAFE al UE și corelarea cu partenerii de pe flancul estic) și definirea unei strategii economice a țării, care să se refere la investițiile din energie, resurse minerale, cum să dezvoltăm inteligența artificială.

După ce guvernul și-a angajat răspunderea pe mai multe pachete de măsuri, președintele spune că acestea nu sunt perfecte și că în privința unor aspecte se putea decide altfel, însă partidele din coaliție “s-au subsumat acestui obiectiv de a nu permite un derapaj al deficitului”. Dan a afirmat că a fost dificil să se opună creșterii cotelor TVA, pentru care guvernul și-a angajat răspunderea, în ciuda promisiunii pe care el însuși o făcuse în campania electorală. În context, el a declarat că nu regretă că l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan.

Mai departe, a reamintit că executivul a analizat deciziile CCR privind încercările eșuate de a reforma sistemul de pensii al magistraților, înainte de a-și asuma răspunderea. Între timp, și acesta din urmă a fost atacat la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar un răspuns este așteptat pe 24 septembrie.

Șeful statului a vorbit și despre anularea alegerilor, spunând că partenerii europeni au înțeles, în parte, de ce s-a întâmplat acest lucru: “De la anularea alegerilor au trecut multe luni, iar înțelegerea Europei față de războiul hibrid rusesc a avansat. Am avut numeroase rapoarte – UK, Franța, Italia, despre cum se manifestă influența cibernetică a Rusiei în țări mult mai depărtate de Rusia față de noi”.

Foto: Facebook/Nicușor Dan

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday