Analiza ISW relevă că, având în vedere numărul neobișnuit de amplu al dronelor ce au pătruns în spațiul aerian al Poloniei – 19 drone (de trei ori mai multe decât cele căzute, în total, de la începutul războiului din Ucraina), precum și reacția premierului Donald Tusk, experții militari, oficialii NATO și aliații consideră intruziunea o provocare, menită să testeze interoperabilitatea alianței și viteza sa de reacție. “Este de necrezut faptul că incursiunea atâtor drone – care a durat aproximativ 7 ore – ar putea fi atribuită unui accident sau unor erori tehnice”, subliniază ISW.

Analiștii militari notează că o parte dintre drone erau Gerbera, cunoscute drept drone folosite ca momeală, întrucât sunt proiectate să arate ca dronele Shahed pentru a distrage și suprasolicita antiaerienele, dar fără abilități de recunoaștere și fără să dispună de camere video. Acest lucru trădează faptul că este vorba despre o operațiune premeditată, planificată încă din vară, estimează experții. Un analist ucrainean, specializat în război electronic și radio, a obținut și publicat o imagine a uneia dintre dronele doborâte, confirmând că este, într-adevăr, vorba despre aparatură de diversiune. De asemenea, un jurnalist polonez a obținut acces la un raport ce menționa faptul că armata ucraineană a identificat drone rusești cu cartele SIM poloneze și lituaniene, cartele care ar putea indica pregătirile Rusiei pentru a testa coridoare de atac în Polonia și Lituania.

ISW mai subliniază și reacția prim-ministrului Tusk, care după atacurile de până acum atribuise incursiunile aparatelor aeriene de atac rusești în Polonia unor “greșeli” de operare/orientare. În cel mai recent caz, însă, acesta a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări urgente între statele membre atunci când integritatea teritorială sau securitatea unui aliat este amenințată. Ultima dată, articolul a fost invocat de statele membre la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022.

Atât oficialii belaruși, cât și cei ruși, au negat implicarea în incursiunea dronelor, și au încercat să învinuiască dispozitivele de bruiaj ucrainene, care ar fi dus la “pierderea traiectoriei”, deși există dovezi că dronele rusești au intrat în spațiul aerian polonez dinspre Belarus. Incursiunea vine, de asemenea, într-un moment tensionat. Exercițiul militar comun ruso-bielorus Zapad-2025 urmează să se desfășoare în perioada 12–16 septembrie. De asemenea, premierul Tusk a anunțat închiderea frontierei cu Belarus din 11 septembrie. 

Acțiunea face parte din campania mai amplă de război hibrid purtată de Rusia împotriva Europei, care include bruiaj GPS, operațiuni de sabotaj, incendieri și tentative de asasinate, apreciază ISW. Prin aceste acțiuni, rușii caută să testeze atât reacțiile tactice și politice ale NATO, cât și nivelul sprijinului intern pentru apărarea colectivă, într-un moment sensibil pentru Polonia în raport cu susținerea Ucrainei. NATO a confirmat că este prima dată când avioanele sale au fost angajate împotriva unor potențiale amenințări în spațiul aerian aliat. 

ISW apreciază că Rusia se pregătește, pe mai multe planuri, pentru un posibil conflict viitor cu NATO, inclusiv prin militarizarea societății, instruirea tineretului, consolidarea infrastructurii militare la granița vestică și promovarea unor narative ce ar putea fi folosite pentru a justifica o agresiune. În acest context, incursiunea dronelor în Polonia face parte din strategia Rusiei de a testa limitele escaladării.

Rusia urmărește, de asemenea, să limiteze sau chiar să descurajeze sprijinul militar occidental pentru Ucraina. Potrivit Reuters, un oficial militar de rang înalt a declarat că cel puțin cinci dintre traiectoriile dronelor indicau faptul că acestea se îndreptau spre un aeroport din sud-estul Poloniei, principalul hub NATO pentru livrările de armament către Ucraina. Rusia ar fi putut intenționa să lovească aeroportul pentru a împiedica transporturile de ajutor militar occidental. Totodată, Kremlinul încearcă să tempereze sprijinul populației din Polonia și Europa pentru continuarea ajutorului militar către Kiev, creând temeri că astfel de atacuri rusești ar putea fi repetate.

De asemenea, Rusia, prin pozițiile oficiale exprimate atât la Moscova, cât și la Minsk, încearcă să răspândească narative în Polonia, sugerând că incidentul ar fi fost o provocare ucraineană. Această strategie exploatează dezbaterile interne din Polonia privind gradul de sprijin acordat Ucrainei, iar Moscova a desfășurat deja campanii de influență informațională în legătură cu alegerile prezidențiale poloneze din mai 2025, conchide ISW.

Analiză integrală pe ISW

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday