Ilie Bolojan arată că măsurile aplicate în educație vor avea un impact de 10%, bani ce vor fi folosiți pentru investițiile viitoare în domeniu. Recunoaște că salariile nu sunt suficient de mari, dar “asta poate România în acest moment”.

Ilie Bolojan a acordat luni seara un interviu la TVR1, în cadrul căruia a abordat subiectele de interes zilele acestea. Prima parte a discuției s-a concentrat pe situația din sistemul de educație. Premierul a spus că o bună parte din orele din școli sunt predate de suplinitori sau sunt adăugate la plata cu ora, iar după creșterea normei didactice cu două ore, numărul celor 30 de mii de suplinitori s-a redus la jumătate. “Norma de 20 de ore este la nivelul european. În Franța, Spania, Germania, se ajunge la 25 de ore.” a mai adăugat Ilie Bolojan. 

Despre impactul așteptat al tuturor măsurilor aplicate în educație, Ilie Bolojan a spus: “Vom avea o lună de funcționare și atunci cu toate cifrele pe masă asta înseamnă efecte importante. Reprezintă cam 10% din bugetul educației, acesta este impactul. Trebuie să conectăm toate datele să vedem câți suplinitori au mai rămas. Contează vechimea profesorului, vom da cifre exacte la o lună de zile.”

Întrebat dacă merită aceste măsuri, având în vedere tensiunea socială creată de acestea, prim-ministrul a spus: “Sistemul de învățământ este un rezultat al unor ani de zile. Pentru starea din acest sector, lucrurile s-au derulat pe parcursul multor ani. Această măsură a fost necesară și este de natură să ne  plafoneze cheltuielile, iar economiile vor fi direcționate anii următori tot în educație. Clădiri, termoizolare, dotarea claselor cu materiale de ultimă generație. Pentru a continua aceste proiecte anul viitor avem nevoie de orice fel de resursă. Banii economisiți din această toamnă și anul viitor se vor duce la cofinanțarea acestora. ” De asemenea, a adăugat că salariile din învățământ nu sunt la un nivel potrivit, însă “asta poate România în acest moment. În anii următori, să punem problema unei analize despre majorarea salariilor. “

 În legătură cu reforma în ceea ce privește pensia și vârsta de pensionare a magistraților și poziția președintelui Nicușor Dan în acest context, Ilie Bolojan a explicat că șeful statului a cerut ca perioada de tranziție pentru implementarea reformei să fie mai lungă. În acest context, premierul a fost întrebat dacă va demisiona în cazul în care CCR consideră legea neconstituțională. A răspuns: “Hai să vedem ce zice. Am încercat să ținem cont de deciziile luate de Curte. Să așteptăm această decizie. Un guvern trebuie să aibă legitimitate. Ține de corectarea unor nedreptăți”.

Ilie Bolojan a fost întrebat și despre proiectul de lege depus astăzi de PSD, care are scopul de a excepta anumite categorii de la plata CASS.  “Nu am văzut propunerile. În fiecare discuție legată de propuneri legislative, vin propuneri, dar nu toate pot fi puse în practică. Nu știu aceste detalii. Dacă vrem să ne însănătoșim ca țară, trebuie să facem ordine în finanțele publice. Ține de eliminarea cât mai multor scutiri și excepții. Prin toate discursurile legate de o anumită categorie, creezi precedente pentru alte excepții în alte zone fiscale. Nu voi fi populist și prefer să le spun românilor un lucru cu care nu sunt de acord, dar care este corect. Concediu de maternitate de un an în Germania, în România este 2 ani. Trebuie să vedem capacitatea noastră de a susține anumite proiecte. Pentru a putea funcționa, la fiecare 3 lei, un leu este luat împrumut. Nu promis bani pe care nu-i am”, a spus premierul.

Despre reforma administrativă, Ilie Bolojan a explicat că pentru a economisi bani în acest sector, în momentul de față fie se reduc salariile și sporurile fie se reduce personalul cu 10%. De asemenea, a fost abordată și problema celorlalte pensii speciale care mai există la nivelul statului, dincolo de acelea ale magistraților. “Suntem în situația în care avem nevoie de mai mulți oameni în piața muncii. Trebuie să creștem vârsta de pensionare, astfel încât în intervalul 50-65 de ani, populația care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi. Dacă nu creștem vârsta, inclusiv în zona de pensii speciale, ajungem într-o situație de sustenabilitate a sistemului de pensii peste 5-10 ani. Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi.”