UPDATE, ora 21:20. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a respins propunerea privind crearea unei zone tampon, demilitarizate între militarii ucraineni și cei ruși, ca parte a unui acord de pace, cu argumentul că nu reflectă realitățile războiului modern: “Doar cei care nu înțeleg stadiul tehnologic care caracterizează războiul din zilele noastre pot face o astfel de propunere”, a declarat el, citat de BBC.
Mai departe, Zelenski spune că există o zonă care desparte militarii celor două țări: “Armele noastre grele sunt la zece kilometri distanță unele de altele, deoarece totul poate fi lovit cu drone. Această zonă tampon – eu îi spun zonă moartă, alții o numesc zonă gri – există deja”.
Publicația britanică explică faptul că instituirea oficială a unei astfel de zone tampon ar însemna ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o condiție respinsă, de asemenea, de oficialii de la Kiev: “Dacă Rusia dorește să se distanțează tot mai mult de militarii noștri, poate să se retragă adânc în teritoriile noastre pe care le-a ocupat deja”, a afirmat el cu ironie.
Știrea în formă inițială. Politico: Liderii europeni iau în considerare crearea unei zone tampon demilitarizată de 40 de kilometri între Ucraina și Rusia, pe linia frontului, ca parte a unui acord de pace. Sunt preocupați de numărul militarilor necesari pentru patrularea frontierei.
Propunerea se numără printre cele mai favorizate de către oficialii militari și civili pentru un scenariu postbelic sau de încetare a focului în Ucraina, potrivit a cinci diplomați europeni care au solicitat anonimatul, citați de Politico. Totuși, oficialii nu s-au pus de acord cu privire la lățimea exactă a zonei vizate și nu este clar dacă Kievul va accepta planul, având în vedere că acesta ar implica, probabil, concesii teritoriale. SUA nu par a fi implicate în discuții.
Faptul că oficialii iau în considerare această idee indică disperarea aliaţilor NATO de a găsi o soluţie la războiul din Ucraina, care se apropie de al patrulea an, remarcă Politico. Acest lucru vine în contextul în care Rusia nu pare să arate vreo dorință de a opri luptele. Joi, Moscova a lansat un atac asupra centrului Kievului, care s-a soldat cu 23 de persoane decedate și a avariat birourile UE și British Council. “Ruşii nu se tem de europeni. Şi dacă ei cred că nişte observatori britanici şi francezi îi vor descuraja să mărşăluiască în Ucraina, atunci se înşală”, avertizează Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului care a supervizat politica europeană şi NATO în timpul administraţiei Obama.
Diplomații europeni s-au ferit să compare zona tampon cu cea de demarcație puternic păzită dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord, care, din punct de vedere tehnic, încă se află în conflict. O compară mai degrabă cu diviziunea Germaniei din timpul Războiului Rece. Mai mult, Putin şi adjuncţii săi au declarat că lucrează la crearea unor zone tampon de-a lungul graniţelor Rusiei cu Ucraina, ceea ce ar mări distanţa dintre Moscova şi artileria şi dronele ucrainene, însă nu au apărut detalii care să sugereze ce ar implica aceste propuneri.
Una dintre cele mai importante preocupări privind acest plan este numărul de militari necesar pentru patrularea frontierei. Până acum, oficialii au discutat despre un număr între patru mii și aproximativ 60 de mii de soldați, însă țările nu și-au asumat încă niciun angajament în acest sens. NATO încearcă deja să pregătească o forţă de reacţie de 300 de mii de soldaţi pentru a apăra flancul estic al alianţei de un viitor atac rus. Orice forţă de menţinere a păcii ar avea rolul de a patrula în apropierea zonei demilitarizate, cât și să antreneze trupele ucrainene, conform a doi dintre diplomaţi.
Forțele franceze și britanice vor constitui, probabil, nucleul prezenței trupelor străine în acest sens, potrivit a doi dintre oficialii europeni, care au adăugat că aceste țări fac presiuni asupra altor aliați pentru a le ajuta să furnizeze resurse militare. Aliaţii şi-au exprimat îngrijorarea către liderii Pentagonului că un angajament mai mare al trupelor ar diminua apărarea flancului estic al alianţei, iar unii şi-au exprimat îngrijorarea că delimitarea unei zone tampon ar putea, de fapt, expune oraşele ucrainene la un risc mai mare de un nou atac din partea Rusiei, mai declară sursele.
Între timp, Washingtonul a aprobat o potențială vânzare de rachete de croazieră către Ucraina, Este vorba despre un pachet care ar putea ajunge la o valoare de aproximativ 825 de milioane de dolari, iar Pentagonul a declarat că este format din 3.350 de rachete Extended Range Attack Munition (ERAM). Pachetul include, de asemenea, kituri de ghidare GPS și sisteme de apărare electronică pentru arme, a declarat unul dintre producători.
La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul a obținut 1,5 miliarde de dolari de la aliații europeni pentru a cumpăra arme americane. Pentagonul a afirmat că vânzarea include echipamente de sprijin, programe software pentru planificarea misiunilor, piese de schimb și asistență tehnică.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.