Administrația americană a preluat o participație de 9,9% la Intel, în schimbul unor subvenții de 11,1 miliarde de dolari. Deși comunicatul Intel cuprinde și declarații din partea altor companii din industrie, cum este Microsoft, care au lăudat afacerea, nu trebuie uitat că, în urmă cu doar câteva săptămâni, președintele Donald Trump i-a cerut directorului Intel să-și dea demisia, amintește Reuters în analiza sa.
Comentând tranzacția, unii investitori au subliniat că acest tip de relaționare nu a caracterizat, până acum, dinamica dintre Casa Albă și companii: “Se creează un precedent negativ dacă președintele poate prelua 10% dintr-o companie, după ce-i amenință directorul general”, a declarat un acționar al Intel, din statul California.
Unul din directorii de investiții de la American Century Investments a punctat că, în viitor, este nevoie de reglementări suplimentare și de noi linii directoare, dacă guvernul va mai face achiziții de participații, pentru a limita riscul de abuzuri, cum ar fi tranzacțiile cu informații privilegiate. Directorul Consiliului Investitorilor Instituționali a atras atenția că preluările de acest tip prezintă și riscul unui concurs între interesele companiei și cele naționale.
Agenția de rating Fitch a transmis că preluarea participației nu va duce la îmbunătățirea evaluării BBB pentru Intel, pentru că deși îi aduce lichiditate, nu înseamnă neapărat că va primi și mai multe comenzi pentru cipuri.
Conform înțelegerii între guvern și companie, Departamentul Comerțului nu primește locuri în consiliul de administrație și se angajează să susțină propunerile consiliului în funcțiile de conducere, inclusiv în alegerea directorului general. De asemenea, Intel ar putea fi supusă unor reglementări suplimentare în diverse state, acum că guvernul american a devenit acționar.
Reuters consemnează că episodul Intel nu este singular, administrația americană fiind implicată și în alte tranzacții: a preluat, în iulie, o participație la o companie minieră și a autorizat preluarea U.S. Steel de către gigantul japonez Nippon Steel. În plus, secretarul Comerțului a sugerat, marți, că guvernul este interesat de participații și la producătorii de armament, fiind cunoscut faptul că Lockheed Martin își asigură cele mai bănoase contracte cu statul.
În Europa sau Asia acțiunile de genul nu sunt neobișnuite, pune în vedere agenția de presă. De exemplu, landul Saxonia deține 20% din acțiunile Volkswagen. Guvernul american a mai preluat participații, dar temporar, la companii aflate în dificultate în timpul crizei financiare de la finalul anilor 2000.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.