UPDATE, marți, ora 2.00. Întâlnirea dintre Trump, Zelenski și cei cinci lideri ai unor țări europene (UK, Franța, Germania, Italia, Finlanda), plus secretarul NATO și cei doi lideri ai Comisiei și Consiliului European, s-a încheiat după mai bine de două ore. Ulterior, președintele american l-a sunat pe cel rus și, potrivit Kremlinului, cei doi au discutat posibilitatea unei întâlniri directe Putin-Zelenski.
Trump a scris pe rețeaua sa de socializare că “la finalul întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început pregătirile pentru o întâlnire, într-o locație care va fi stabilită ulterior, între președintele Putin și președintele Zelenski. După această întâlnire, vom avea o trilaterală, la care vor participa cei doi președinți, plus eu. Din nou, acesta a fost un pas foarte bun într-un război care durează de aproape patru ani”.
Dar cancelarul german, Friedrich Merz, nu a părut foarte încântat de rezultat. “Cererea Rusiei ca Kievul să renunțe la părțile neocupate din Donbas e ca și cum cineva ar propune ca SUA să fie nevoite să renunțe la Florida”, a declarat Merz reporterilor după discuțiile de la Casa Albă.
Merz se așteaptă ca întâlnirea Putin- Zelenski să aibă loc în următoarele două săptămâni și a precizat că Trump și-a exprimat disponibilitatea de a oferi garanții de securitate Ucrainei, chiar dacă el a spus că această responsabilitate revine europenilor.
Într-o declarație de după întâlnire, Volodimir Zelenski a afirmat că garanțiile de securitate vor fi elaborate și puse pe hârtie în următoarele 10 zile, urmând apoi ca Rusia și Ucraina să discute “problemelele teritoriale, legate de un potențial acord de pace”.
UPDATE, ora 22:00. Întâlnirea dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni a început după ce aceștia au făcut o poză împreună. Cel care a deschis discuțiile a fost președintele american, care a ținut un discurs în care i-a lăudat pe fiecare dintre invitații europeni.
Președintele american a spus din nou că toată lumea lucrează pentru același scop și că va vorbi cu Vladimir Putin după întâlnirea de astăzi. Donald Trump a precizat că președintele Rusiei acceptă garanții de securitate pentru Ucraina. În acest context, a declarat că statele europene vor prelua o mare parte din povară, dar că SUA le vor ajuta. Despre întâlnirea cu liderii europeni, Donald Trump a adăugat că se va discuta despre ce va face fiecare țară și cum vor preveni agresiuni viitoare la adresa Ucrainei, dar și despre cum vor ajunge la un acord de pace.
Volodimir Zelenski a spus că a avut o conversație foarte bună cu președintele Trump și că este recunoscător pentru că liderii statelor se află la această întâlnire. Despre întâlnirea cu toți liderii a precizat ce se va discuta mai mult despre securitate și ajutorul umanitar.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că speră ca discuțiile de astăzi să ducă la încetarea războiului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus la rândul ei că este un moment foarte important și a lăudat acordul încheiat de SUA cu UE.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz a lăudat inițiativa de a organiza această întâlnire și discuția dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. “Ați deschis calea, dar urmează lucruri complicate. Haideți să punem presiuni asupra Rusiei. Foarte multe lucruri țin de această încetare a focului”, a declarat oficialul german.
Giorgia Meloni la rândul său a asigurat că statele pot conta pe Italia în demersurile pentru pace și că sunt necesare garanții de securitate pentru a preveni o situație similară. Premierul Italiei a subliniat că se bucură că se pornește de la o idee similară Articolului 5 din Carta NATO. Emmanuel Macron a pus accent pe necesitatea unui armistițiu, a unei încetări a focului, pentru a putea oferi garanții de securitate Ucrainei. De asemenea, a insistat pe necesitatea unei întâlniri trilaterale, idee preluată și de Keir Starmer în discursul său.
UPDATE, ora 20:20. Volodimir Zelenski a sosit la Casa Albă fiind întâmpinat de Donald Trump. Înaintea președintelui ucrainean, la Casa Albă au sosit, pe rând, șeful NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele finlandez, Alexander Stubb, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz și președintele Franței, Emmanuel Macron.
Donald Trump și Volodimir Zelenski vor avea o întâlnire, iar apoi cei doi lideri vor discuta cu ceilalți șefi de stat europeni.
Înainte de a începe să discute Donald Trump și Volodimir Zelenski au vorbit cu jurnaliștii. Președintele american a spus că toată lumea, inclusiv Vladimir Putin și Donald Trump își doresc încheierea războiului și a adăugat că există o șansă “rezonabilă” ca războiul să ia sfârșit.
De asemenea, Donald Trump a spus că vor exista garanții de securitate pentru Ucraina și că SUA vor fi implicate în ele. A detaliat chiar că acest lucru ar putea implica trupe americane. Atunci când a fost întrebat dacă SUA vor trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, Donald Trump a răspuns că va colabora cu Rusia și Ucraina pentru o pace pe termen lung.
Despre o întâlnire trilaterală a lui Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, președintele american a spus: “Cred că, dacă totul merge bine astăzi, vom avea o trilaterală și cred că vor exista șanse rezonabile să punem capăt războiului atunci când vom face asta.”
Președintele Statelor Unite a declarat că nu crede că este nevoie de un armistițiu pentru a ajunge la un acord de pace. Donald Trump a explicat că îi place conceptul de încetare a focului, întrucât oamenii nu mai mor, dar că se poate încheia un acord de pace și în timpul războiului.
Volodimir Zelenski a spus că este recunoscător că Ucraina poate cumpăra armament de la SUA, după ce Donald Trump a subliniat că americanii nu mai dau nimic gratuit. “Noi nu le mai dam nimic, noi le vindem arme acum. S-au dus peste 300 de miliarde de dolari sub Joe Biden.” a spus Donald Trump. De asemenea, președintele ucrainean a asigurat că va organiza alegeri atunci când va fi posibil.
UPDATE, ora 19:20. Oana Țoiu, ministrul de Externe, a discutat, telefonic, cu Kaja Kallas, vicepreședintă a Comisiei Europene și înalt reprezentant pentru politică externă. Într-un comunicat de presă, ministerul informează că marți la ora 14, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor participa, online, la o ședință. În context, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a scris pe rețelele sociale că “împreună cu SUA, UE va continua să lucreze pentru o pace durabilă, care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei”.
Ministra Țoiu a subliniat că, pentru România, asigurarea unei păci de lungă durată, și nu doar a unei pauze nedefinite în război, precum și implicarea pentru Marea Neagră sunt esențiale în acest proces.
La această oră, liderii europeni sosesc, pe rând, la Casa Albă.
European leaders arrive at the White House for a meeting with US President Donald Trump. pic.twitter.com/2MUPBqajJe
— Visegrád 24 (@visegrad24) August 18, 2025
UPDATE, ora 18. Până la această oră, Volodimir Zelenski s-a întâlnit, la Washington DC, cu generalul Keith Kellogg, emisarul american pe problema Ucrainei. Potrivit surselor CNN, înainte de a fi primit de Donald Trump, președintele ucrainean va purta discuții cu o serie de lideri europeni, la ambasada Ucrainei.
Pe rețeaua X, Zelenski i-a mulțumit emisarului pentru colaborare și a scris că “atunci când se discută despre pace într-o țară europeană, înseamnă pace pentru întreg continentul”. Oficialul și-a arătat deschiderea pentru a continua acțiunile în vederea terminării războiului și a încheiat că Rusia poate fi doar forțată să încheie o pace, iar SUA au această putere.
Pe Truth Social, Donald Trump a reluat ideea că războiul nu ar fi avut loc, dacă el ar fi fost ales președinte, în toamna lui 2020, în locul lui Joe Biden: “Știu exact ce fac”, a postat acesta, printre alte comentarii. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a declarat pentru presa britanică faptul că țara va susține un acord de pace fără un armistițiu, ca precondiție.
Între timp, Statul Major General al armatei ucrainene a informat că militarii au atacat, noaptea trecută, o stație de pompare a petrolului din regiunea rusă Tambov. În urma atacului, stația a luat foc, iar alimentarea conductei Drujba, care trece prin Ucraina până în Ungaria, a fost oprită. Ucrainenii au motivat că elementul de infrastructură este folosit pentru aprovizionarea militarilor ruși, citează RBC Ukraine.
De altfel, ministrul maghiar al Afacerilor Externe a declarat, în această dimineață, că aprovizionarea țării sale prin conducta Drujba a fost sistată și a învinuit Ucraina că pune în pericol securitatea energetică a Ungariei.
Știrea în formă inițială. ISW arată că cererile Rusiei sunt maximale, iar garanțiile sale nu au valoare – a avansat între 11 și 48 de km în Donbas, în doi ani și jumătate, dar cere un teritoriu de până la 100 de km. Promisiunea că nu va ataca ulterior este lipsită de valoare, pentru că a mai încălcat de două ori acorduri similare.
Volodimir Zelenski a ajuns în capitala SUA și va fi primit de Donald Trump în jurul prânzului (circa ora 19, în România). Cei doi vor avea o discuție bilaterală (probabil la ora 20), urmând ca, o oră mai târziu, să li se alăture Emmanuel Macron, Keir Starmer, Friedrich Merz, președintele finlandez Alexander Stubb, Mark Rutte (secretarul general al NATO), dar și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.
Donald Trump a postat pe rețeaua sa de socializare un mesaj care lasă de înțeles că este entuziasmat de prezența masivă a aliaților europeni la Washington, dar presa europeană speculează pe marginea faptului că, în realitate, aceștia sunt îngrijorați de concesiile pe care Trump i le-a făcut lui Putin la summitul din Alaska și se tem de presiunile pe care președintele american le poate face asupra lui Volodimir Zelenski.
Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), probabil cel mai reputat comentator al conflictului din Ucraina, remarcă faptul că cererile lui Putin sunt maximale, iar concesiile sale mai degrabă formale, în timp ce garanțiile și promisiunile Rusiei nu pot fi luate în serios. La întâlnirea din Alaska, Putin a cerut predarea integrală a Donbasului (Donețk și Luhansk) de către ucraineni, un teritoriu pe care, arată ISW, Armata Rusă este departe de a-l putea cuceri pe termen scurt și mediu.
Zona hașurată de pe hartă reprezintă partea controlată de ucraineni din regiunea Donețk, cu orașele fortificate Pokrovsk, Konstiantinivka, Ceasiv Iar, în care rușii s-au poticnit, iar ofensiva lor din această vară pare a fi fost deja respinsă.
De exemplu, mai arată ISW, Armata Rusă a avansat doar 11 km către Ceasiv Iar, în cele 26 de luni de la căderea Bahmut, și doar 48 de km, în cele 18 luni de la căderea Avdiivka. Aceste zone fortificate au fost cedate de ucraineni în special din cauza lipsei de muniții, iar Armata Rusă ar mai avea circa 50-100 km până la limitele administrative ale Donbas, un teritoriu pe care Putin îl vrea cedat fără luptă. La schimb el oferă o înghețare a frontului în Zaporijie și Herson, regiuni în care rușii se află pe aproximativ același aliniament din 2022, după ce ucrainenii i-au împins în stânga Niprului.
Mai grav este însă faptul că, dincolo de teritoriu, cedarea liniei fortificate din Donețk ar lăsa Kievul expus unui eventual nou atac, iar ucrainenii nu s-ar mai putea apăra dacă Putin decide o nouă invazie.
ISW mai arată și că garanțiile de securitate sau promisiunile oferite de Rusia nu sunt credibile, pentru că Putin a încălcat deja de două ori angajamentele internaționale anterioare prin care se obliga să nu invadeze Ucraina sau teritorii din altă parte a Europei – memorandumul de la Budapesta din 1994 și acordurile de la Minsk (ultimul din 2015). O promisiune privind adoptarea unei legislații ruse sau chiar o modificare a Constituției Rusiei, care să nu permită Kremlinului noi invazii nu are, de asemenea valoare, pentru că Putin a dovedit că poate modifica legislația sau constituția după bunul plac.
În același timp, ISW amintește că prin “cauzele profunde ale conflictului” Rusia înțelege și o obligație a NATO de a nu desfășura trupe (altele decât cele naționale) în statele care au aderat după 1997 (toate țările est-europene, inclusiv România). După invazia din 2022, acestea au activat Articolul 4 din Carta NATO, arătând că se simt amenințate, iar țările vestice au trimis trupe și tehnică militară pentru consolidarea flancului estic al alianței.
Sursa: ISW
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.