Ilie Bolojan propune pensionarea magistraților la vârsta standard de 65 de ani și o limitare a pensiilor acestora la maximum 70% din ultimul salariu net. În prezent, ei se pensionează la 47-49 de ani, cu 80% din salariul brut, ceea ce face ca pensia să fie mai mare decât salariul net.

Premierul Ilie Bolojan a detaliat pachetul de măsuri pentru reforma pensiilor speciale. Una dintre cele mai importante modificări propuse este creșterea vârstei de pensionare până la limita standard de 65 de ani. Totodată, legea introduce o reformă a modului de calcul al pensiilor, încât acestea să nu mai depășească salariul. Astfel, valoare pensiei va fi de maximum 70% din valoarea ultimul salariu net. Bolojan a precizat că prevederile vor conține și norme tranzitorii.

De asemenea, guvernul propune creșterea vechimii în sistem, de la 25 de ani, la 35 de ani. ”Asta înseamnă că un magistrat poate ieși mai repede la pensie, dar nu înainte de 58 de ani. Dar pentru fiecare an cu care iese mai repede la pensie va pierde 2% din pensie”, a detaliat Bolojan.

O altă problemă semnalată de prim-ministru este legea de salarizare, care este interpretabilă: ”Așa am ajuns peste 20 de mii de acțiuni în instanțe, generate de oamenii din justiție, pe probleme salariale, pe probleme de discriminare între parchete de exemplu, sporuri, și alți indicatori. Statul a trebuit să plătească circa 2 miliarde de euro numai diferențe în urma acestor sentințe”.

Nu este pentru prima dată când politicienii încearcă să reformeze sistemul pensiilor speciale. În 2023, Curtea Constituțională a respins o lege votată de parlament în acest sens, pentru că a considerat că acestea reprezintă “un drept câștigat ce  nu poate fi recalculat negativ”. O altă lege a fost inițiată în aprilie 2025. Totuși, experții din domeniu acuză că aceasta din urmă a fost făcută intenționat să nu treacă de CCR, deoarece conține amendamente care au fost deja declarate neconstituționale. 

Noul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, arăta într-un interviu pentru Euronews, acordat la sfârșitul lunii iunie: ”A existat o propunere în aprilie 2025, care a fost amendată instantaneu și, practic, în acest moment, există dubii serioase că ar fi constituțională. Cam așa se întâmplă, pui ceva, se adaugă niște lucruri care au niște mere otrăvite, astfel încât să poată să pice la CCR, cam ăsta e parcursul”.

De asemenea, Curtea Constituțională a declarat, în decembrie 2024, neconstituționale și modificările aduse Codului Fiscal, care prevedeau impozitarea progresivă a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare.

Principalele declarații ale premierul Bolojan:

• Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații în România, în PNRR – peste 230 de mil euro sunt reținute, cu termen luna noiembrie. Altfel vom pierde banii.
• În fapt urgența este că această problemă ține și de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât oricare altele din sectorul public și privat din România, apare o inechitate foarte mare.
• Se presupune că atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale să poată pune această experiență în serviciul public. Când vom avea un corp de magistrați care să rămână în serviciu până la vârsta standard de 65 de ani vom avea o justiție mai bună.
• Problemele acumulate în toți acești ani în justiție:
  • Ieșirea la pensie prea repede. Suntem în situația în care ⅔ din magistrați pleacă la 47-49 de ani. Este o vârstă foarte redusă în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, dar și una de sustenabilitate, în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască pe cei care se pensionează prea repede. Pur și simplu generațiile care vin sunt mai reduse numeric. Prin urmare propunem creșterea vârstei de pensionare.
  • Valoarea pensiei este la valoarea ultimului salariu. Am avut ani, înainte de 2020 când formula din lege (pensia 80% din brut din venitul brut, adică mai mult decât salariul net) făcea ca pensia să fie chiar mai mare decât salariu. Nicăieri nu e există așa ceva. Apoi am avut faza de acum, în care s-a adăugat că nu poate fi mai mare decât ultimul salariu net. Asta înseamnă 24-25 de mii de lei pe lună. Deci 5.000 de euro net. O pensie din România este la 5-600 de euro pe lună. Nicăieri în Europa nu există așa ceva.
  • Avem legi de salarizare interpretabile care de multe ori au fost forțate în interpretare. Așa am ajuns peste 20 de mii de acțiuni în instanțe, generate de oamenii din justiție, pe probleme salariale, pe probleme de discriminare între parchete de exemplu, sporuri, și alți indicatori. Statul a trebuit să plătească circa 2 miliarde de euro numai diferențe în urma acestor sentințe. Dar mai există un stoc de sentințe cu alte miliarde de lei – un sistem impredictibil de salarizare pentru care nici nu se pot face estimări de la un an la altul. În acest moment nu ne mai putem permite aceste lucruri. Va trebui să facem și o lege mai clară de salarizare în justiție, pentru a evita aceste zeci de mii de procese.
• Pentru primele două probleme propunem creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani, prevăzută astăzi, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat poate ieși mai repede la pensie, dar nu înainte de 58 de ani. Dar pentru fiecare an cu care iese mai repede la pensie va pierde 2% din pensie.
• Un al doilea element este cuantumul pensiei. În afară de specificul fiecărei țări, vârsta de pensionare la magistrați este de 65 de ani, cu posibilitatea de a muncă până la 68 de ani, iar majoritatea țărilor au un procent calculat în funcție de media ultimilor 4-5 ani lucrați.În unele țări sistemul este total contributiv, în altele există o formulă care face pensia de 65-70% din veniturile nete din ultimii ani de activitate.
• Propunem ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.

Propunerile au fost publicate, marți seară, de guvern: