Viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu a demisionat, în urma dezvăluirii faptului că firma sa a dat mită unei funcționare de la fisc, timp de opt ani. “Intrarea mea în guvern a fost pentru că am vrut să ajut. În acest moment, în acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare. Am discutat cu premierul și i-am spus că aș face mai mult rău decât bine”.

Într-o lungă intervenție, la finalul căreia a devenit emoțional, vicepremierul Dragoș Anastasiu a rememorat experiența prin care firma sa a trecut în timpul crizei din 2009, fiind anchetată de Poliția Economică și de ANAF. El a arătat că în acest context, în care era pe punctul de a intra în faliment a cedat șantajului unei funcționare de la fisc, despre care a spus că a terorizat mai multe firme înainte de a fi denunțată la DNA de partenerul său.

Principalele declarații ale lui Dragoș Anastasiu:

• Avem nevoie și suntem obligați la reforme, din cauza situației dure, tensionate a bugetului de stat;
• Am fost nevoiți să tragem o frână de mână puternică și sigur că asta a afectat multe categorii, un lucru nedorit dar extrem de necesar pentru a evita degradarea ratingului de țară la junk;
• Suntem acum în fața pachetului doi, care are legătură cu lipsa de echitate din societate și cu risipa. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru care s-a dorit a fi înființat, la care să participe mai multe ministere, 1337 de companii de stat, câteva foarte performante;
• Sigur că ne așteptam să călcăm într-un viespar și acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, dar asta nu este ceva la care nu ne-am așteptat, pentru că atunci când deranjezi, lumea reacționează – ăsta e motivul pentru care au apărut anumite reacții;
• În acest context a apărut în spațiul public despre implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum patru luni și acum un an, el era în spațiul public și era cunoscut;
• Nu am venit nici să mă poziționez ca victimă, nici să vă ofer justificări, am venit să dau explicații pentru a înțelege contextul.
• Am avut o companie care făcea, cu foarte multe autocare, curse în toată Europa, o activitate pentru care este necesară rambursarea de TVA. În acest context, relația noastră cu statul român a fost așa – trei ani de zile compania noastră a fost anchetată sub suspiciunea de evaziune fiscală. Au venit la noi și au zis – verificăm ultimii cinci ani. Au verificat 500 de mii de bilete. Le-au cărat la Poliția Economică, ne-au cerut să detașăm un om acolo… Toate astea au durat trei ani.
• După o vreme i-am întrebat ce caută. Au zis că vor să verifice fiecare bilet cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Dar aceasta a spus că evidențele lor nu sunt opozabile justiției (nr – nu pot fi probe), iar acestea nu erau relevante.
• După trei ani în care au lucrat la evidențele noastre, ne-au blocat toate rambursările de TVA. Între timp a venit criza financiară, iar situația companiei era dezastruoasă. Am încercat să urgentăm finalizarea anchetei. Erau mai multe bilete emise decât erau evidențele de la frontieră. Motiv pentru care am cerut închiderea anchetei, ca să ne putem lua TVA-ul de la ANAF. Am fost privit în ochi și mi s-a spus că deși nu au găsit nimic, au cerut începerea urmăririi penale împotriva mea, pentru că nu puteau justifica de ce au lucrat atât.
• Am fost la parchet, iar parchetul a închis dosarul. Acesta este contextul în care a venit ANAF, în 2009, și începe controlul de fond pe cinci ani în urmă.
• Au zis că totul e ok pe contabilitate, dar pe ștatele de plată aveam sume plătite la fisc, dar care nu se legau exact cu cele din contabilitate. Inspectoarea a spus că e grav, dar are o propunere constructivă. Am avut acea discuție și mi s-a spus așa – ori suspendăm controlul și verificăm din nou totul pe ultimii cinci ani, ori închidem controlul și vă recomand o firmă care va reface ștatele la zi.
• Acesta este momentul în care a trebuit să decid împreună cu partenerul meu ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, 20 de mii de angajați concediați, munca noastră de 15 ani pierdută, sau să dau curs șantajului. Asta a fost decizia pe care am luat-o atunci – partenerul meu a semnat un contract și de aici încolo cred că toată lumea știe.
• Ce s-a întâmplat de partenerul meu a mers la DNA și a denunțat… Au fost câteva luni în care ceva n-a mers, am refăcut ștatele de plată, dar am constatat că înregistrările nu erau corecte, dar plătisem mai mult statului decât datoram.
• Au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF, soldate cu facturi neplătite. Eu nu am știut asta, și la un moment dat am aflat. Am întrebat de ce și mi s-a spus că de frică, pentru că funcționarul respectiv a mai venit în control la noi, cu țipete, cu amenințări, cu teroare… Când am aflat acest lucru și am avut toate informațiile, am decis împreună cu partenerul meu să spunem adevărul. El semnase contractul, el a făcut denunțul, eu am fost martor.
• Aș vrea să vă spun din start că în România există două tipuri de șpăgi – de supraviețuire și de îmbogățire. Din punctul nostru de vedere, noi am fost în zona de supraviețuire. Toată zona asta de frică și de supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. Nu am făcut nicio secundă evaziune fiscală, am avut toate salariile plătite pe ștat de plată. Niciodată, niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, de îmbogățire.
• Aceasta este imaginea pe care o pun pe masă.
• Cu privire la calitatea mea, dacă am fost martor sau denunțător… eu știu că nu eu am semnat un denunț, eu am fost martor și așa se vede în tot ce găsiți despre acest dosar.
• Am primit în aceste zile mii de mesaje, au fost foarte multe comentarii și multe sunt corecte – au fost mulți antreprenori cu povești similare cu cele prin care noi am trecut, asta a fost realitatea anilor respectivi, probabil mai continuă și azi. Atmosfera în care antreprenorii din România au trebuit să-și facă treaba și să crească această țară (da, cu păcatele și greșelile lor, inclusiv eu), dar țara asta a crescut într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat incorect cu statul român, controalele de ANAF (în acest dosar nu este doar compania mea).
• Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună, în ce condiții s-a făcut business în România și să nu mai accepte inclusiv ceea ce noi a trebuit să acceptăm, făcând greșeli.
• La ANPC, una este să îți faci datoria și să amendezi, alta este să umilești antreprenorul pe TikTok. Apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva.
• Evaziune fiscală – clar că nu mai putem să funcționăm așa. De ce nu digitalizăm ANAF, de ani de zile, când alte țări (inclusiv Ucraina în război) s-au digitalizat complet?
• Statul român are miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private – rambursarea plăților pe concedii medicale, rambursarea plăților către companiile din energie care au suportat plafonarea. Toate sunt neplătite. Doi constructori mari au 1,5 miliarde de lei nefacturați și încă un miliard facturat și neplătit. Nu facturează pentru că nu vor să se încarce cu TVA. Ăsta este modul în care statul român relaționează cu privații. Vă mai pot da exemple până mâine dacă vreți.
• Statul român trebuie să devină partener. Ca să ajungem la reforme trebui întâi să ne normalizăm.
• Intrarea mea în guvern a fost pentru că am vrut să ajut. În acest moment, în acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face va continua procesul de denigrare. Am discutat cu premierul și i-am spus că aș face mai mult rău decât bine.

În rechizitoriul din 2018 al DNA se arată următoarele:

“Martorul Anastasiu Dragoș Michael (filele 6-17 vol.II), acționar în cadrul Touring Eurolines SA a arătat că în cursul controlului efectuat de inspectorii ANAF, a aflat de la directorul economic al societății, Dana Șerban și directorul de resurse umane, Roxana Stan, că inspectori au identificat o serie de probleme în legătură cu documentele privind salarizarea personalului și că problemele ar fi de natură penală. De asemenea, de la Gabriela Blaga, persoana care se ocupa de salarizarea angajaților societății în baza unei convenții civile, a aflat că sunt probleme și că nu are toate documentele pe care le cere echipa de control. Cele trei persoane erau foarte stresate întrucât inculpata le spunea că e caz de pușcărie și că distrug firma și pe acționari.

La un moment dat, martorele Dana Șerban și Roxana Stan i-au comunicat că inculpata spune că situația este foarte gravă pentru că problemele identificate sunt de natură penală și ar putea să se suspende activitatea societății iar controlul să se prelungească, însă are și o soluție la aceste probleme, respectiv încheierea unui contract de consultanță cu o societate pe care o va indica aceasta.

Întrucât inculpata își manifestase intenția de a-l întâlni pentru a-i prezenta personal situația, acesta (n.r. – Anastasiu) a acceptat să se întâlnească iar în cadrul discuției ce a avut loc în biroul martorului, după ce i-a prezentat încă o dată gravitatea situației, i-a comunicat că există totuși o soluție, respectiv încheierea unui contract cu o firmă pe care o va indica ea, pentru o sumă decentă, care în primă fază va fi de 2000 euro, fără a menționa perioada pentru care se încheie contractul respectiv.

Deși avea reprezentarea faptului că i se solicită, practic, o ”taxă de protecție”, martorul și-a dat acordul pentru încheierea unui astfel de contract întrucât societatea avea majore probleme financiare determinate, pe de o parte, de criza financiară globală iar pe de altă parte de faptul că în anii anteriori controalele efectuate în vederea soluționării deconturilor de TVA se prelungiseră atât de mult încât, pentru a susține activitatea societății, apăruse necesitatea contractării unor credite de 3.000.000 euro. În acest context, perspectiva declanșării unei anchete penale și a prelungirii controalelor ar fi adus societatea în situația declanșării insolvenței”, au mai scris procurorii DNA în referatul din 2018.

Ulterior, Anastasiu și asociatul său, despre care DNA spune acum că au mers împreună și au sesizat cazul, nu au fost inculpați, potrivit legii, iar inspectoarea de la ANAF a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare, pedeapsă pe care o execută începând din 2023.