Agenția Standard & Poors menține ratingul României, dar și perspectiva negativă a acesteia “mai ales pentru că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a acordului cu PSD”. Consideră că economia NU va intra în recesiune, dar creșterea din acest an va coborî la un foarte modest +0,3%, în timp ce inflația ar putea urca la 9%.

Standard & Poors Global Ratings este prima din cele trei mari agenții care anunță că va menține la treapta recomandată investițiilor (BBB-/A-3, ultima) calificativul României, ca urmare a măsurilor de reformă implementate de Guvernul Bolojan. Agenția nu a luat în calcul decât primul pachet, al doilea și al treilea nefiind încă votate ca lege.

Totuși, S&P menține la “Negativă” perspectiva României pe termen mediu și lung, în special din cauza “riscurilor ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă”.

Agenția se referă în mod explicit la mandatul prim-ministrul Bolojan, despre care spune că “pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reformă și corecția fiscală, susținută de președinte și de o mare majoritate parlamentară – dar ne așteptăm la riscuri politice persistente legate de implementarea acesteia. (…) Mandatul prim-ministrului Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii (de rotativă) cu PSD, prin care acesta este obligat să își transfere funcția unui partener de coaliție. Acest lucru umbrește perspectivele privind agenda de reformă și politica fiscală de după 2026, în special înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028″.

S&P evaluează că:

• Impactul fiscal total al măsurilor (primul pachet) este de 1,1% din PIB în 2025 și de “un considerabil” 3,5% din PIB în 2026.
• Reduceri ale bonusurilor din sectorul public și reduceri specifice ale cheltuielilor cu educația și sănătatea de aproximativ 0,1% din PIB în 2025 și 0,3% din PIB în 2026.
• Acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009.
• Standard & Poors ia în considerare și un “efect de runda a doua” asupra economiei – “creșterea economică a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem proiecțiile noastre de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026″.
• Creșterea prețurilor la energia electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea TVA vor împinge inflația spre 9% în următoarele luni.
• Corecția fiscală va contribui însă la accelerarea fluxului de fonduri UE către România. România are încă dreptul la aproape 18 miliarde de euro (aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025), la care se adaugă peste 26 de miliarde de euro (peste 7% din PIB) de la bugetul multianual al UE 2021-2027. “Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor ajuta la finanțarea deficitelor externe în următorii ani”.

“Acestea fiind spuse, observăm riscuri ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă. (…) Deficitele bugetare ale României vor rămâne mari și ne așteptăm ca înăsprirea fiscală să le reducă doar parțial, la 7,5% din PIB. Ne așteptăm ca deficitele să se reducă sub 6% până în 2028. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că datoria publică netă va crește la peste 60% din PIB până în 2028, iar dobânzile vor depăși 9% din veniturile guvernamentale până în acel an.

Nivelurile inflației, deja printre cele mai ridicate din regiune, urmează să crească în continuare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a accizelor și a altor factori, putând ajunge la aproximativ 9% în următoarele luni.

În ciuda corecției fiscale și a încetinirii economiei, deficitele bugetare vor rămâne mari în următorii ani, dar vor fi acoperite parțial din fondurile UE. (…)

Considerăm că efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor.

În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an, motiv pentru care vom monitoriza îndeaproape eficacitatea noilor măsuri. În cele din urmă, observăm riscuri continue legate de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026.

Perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, în opinia noastră, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD”, se mai arată în analiza S&P Global Ratings.

Evaluările agențiilor de rating erau așteptate, iar prim-ministrul Ilie Bolojan a justificat urgența creșterii unor taxe exact de aceste evaluări care, dacă ar fi retrogradat ratingul României ar fi provocat o creștere a dobânzilor care ar fi dus apoi la un deficit bugetar și mai mare.

Sursa: Evaluarea S&P

Foto: INQUAM Photos. George Calin