Al doilea pachet de măsuri fiscale a fost prezentat de premier: numărul de funcționari din primării și consiliile județene va fi proporțional cu locuitorii, respectiv entitățile administrative, iar poliția locală va fi reorganizată.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au prezentat măsurile din pachetul la care se lucrează pentru reforma administrației publice locale. Principalele măsuri: numărul de angajați ai primăriilor și ai consiliilor județene va fi limitat, va fi introdusă o grila de salarizare unică pentru localitățile care nu-si acoperă din veniturile proprii cheltuielile cu personalul, poliția locală va fi reorganizată, cabinetele politicienilor vor fi reduse. Vor fi finanțate de la bugetul de stat doar proiectele aflate în stadiu avansat, iar celelalte vor fi reevaluate.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

• Astăzi, vă prezentăm principalele propuneri pe care, începând de săptămâna viitoare, le vom discuta în așa fel încât să avem pachetul finalizat. Administrația locală este foarte importantă, pentru ca țara nu se schimbă doar din București. Sunt trei direcții importante pe care le vizităm prin măsurile pe care le propunem în acest pachet: să avem mai multă eficiență și mai multă responsabil în administrația publică locală, să întărim capacitatea administrativă și cea de-a treia direcție: descentralizare, simplificare și digitalizare, în așa fel încât să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată.
• Prima direcție, cea de administrație mai eficientă, am să punctez principalele măsuri – plafonarea numărului de angajați, stabilirea unui număr maxim pentru fiecare localitate la nivel național, pentru primării un prim indicator va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene, pot fi indicatori “rafinați”, nu doar numărul de locuitori, ci și alte entități administrative (de exemplu spitale), în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor în funcție de mărimea localității și un număr de angajați pentru consiliile județene.
• Azi, avem situații cu primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și un număr mare de angajați, într-o situație similară, unde nu se vede niciun plus de calitate, Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și unele mai mici, de peste 200 de angajați și nu s-a constatat că la cele cu număr redus există probleme. Unde numărul de angajați este supradimensionat, va trebui să fie redus, dar unde se demonstrează că nu e, nu va fi afectat.
• A doua măsura pe care o propunem în zona de limitare: cea a numărului de polițiști locali în sensul în care norma de azi să fie majorată. Cât, vom stabili cu primăriile de județ. Avem situații în care suntem la extreme, orașe care au un polițist la 2000 de locuitori și alte orașe de dimensiuni asemănătoare unde numărul de polițiști depășește limita legală, de exemplu Buzău. Prin măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competente cu Poliția Națională, prin organizarea de dispecerate comune, se stabilesc clar responsabilitățile în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților poliției naționale iar întreg ansamblu să fie mai bine coordonat.
• O altă măsură este stabilirea unei grila de salarizare unică pentru localitățile care nu-si acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu personalul. Fiecare consiliu local are responsabilitatea să-și stabilească nivelul de salarizare ca să nu depășească salariul viceprimarului. În multe localități, grila e apropiat de salariul viceprimarului, deci e dusă la maxim, în condițiile înc are avem 25% din comune care nu-și acoperă din venituri proprii nici aceste cheltuieli. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pe care nu o vor putea depăși dar o vor putea coborî dacă situația impune acest lucru este o decizie corectă. Dacă cea mai mare parte a sumelor vine de la guvern, e normal să existe o limitare.
• O altă măsură este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității – de exemplu la gradul de colectare a impozitelor. Această prevedere a fost amânată, în fiecare an, am avut atât componente obiective, dar și grija de nu a deranja aleșii locali. Ministrul Cseke va prezenta aceste propuneri. În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență, și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizare direct proporțional cu ce s-a realizat la guvernul local.
• O alta e posibilitatea ca personalul public sa aibă norma împărțită între 2-3 primării. Sunt contabili, IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. Colaborarea între primării este foarte importantă. De exemplu, la zona de urbanism, unde nu există certificate de construire la volume atât de mari, alte componente de colaborare între primării, nu doar partea de partajare, inclusiv partea de partajare a unor servicii. De exemplu, sunt situații în care nu mai avem biblioteci în sistemul rural, nu văd o problemă ca un bibliotecar să deservească mai multe primării și comunități.
• Un lucru important pe care ni-l propunem este reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central. Pe lângă fiecare ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu, exista un număr de oameni în cabinet. Cred că putem reduce acest număr, pentru ca la nivel de țară depășește 10.000. Cum ne propun la nivel central să reducem aparatele de consilieri, așa ne putem propune per total să avem administrații mai eficiente, mai responsabile. Putem funcționa mai bine, putem avea servicii comune pentru comunități, cu mai puțini bani.
• Vă informez că am finalizat o analiză a modului în care gestionăm investițiile. Avem nevoie să ne concentrăm pe PNRR, fondurile de coeziune pe locurile 2, suntem în situația în care are nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele din bugetele de stat. Un program important pentru autorităţile locale este programul Anghel Saligny. Am decis sa prioritizăm aceste investiții astfel încât să continue să fie finanțate proiectele cu un stadiu matur, iar cele care nu sunt într-un stadiu avansat, sa nu le mai asigurăm, cel puțin în lunile următoare, urmând ca până la finalul anului sa definitivam prioritizarea în funcție de importanța lor, de maturitatea proiectelor, astfel încât ca de anul viitor sa avem prioritizare toate proiectele de investiții pentru a le putea continua.

Anterior conferinței susținute de cei doi, ministrul Dezvoltării a anunțat că “zeci de mii de posturi” din organigrama instituțiilor locale vor dispărea, inclusiv din cabinetele aleșilor locali, astfel încât acestea să fie proporționale cu populația. Conform lui Cseke Attila, doar 374 din 3.228 de UAT-uri, o pătrime, pot să susțină din venituri proprii cheltuieli cu salarii.

De asemenea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a susținut o conferință de presă în care a anunțat că vor avea restructurări în cadrul instituției. Mihai Jurca a anunțat că 40% din posturile de angajați și demnitari la Cancelarie vor fi desființate.

În urmă cu o săptămână, premierul a anunțat că al doilea pachet de măsuri fiscale va include reforma administrației publice locale: ANAF, companii și bănci de stat, sistemul de sănătate, administrație locală, dar și pensiile speciale (cu precizarea că vor urma consultări cu magistrații). Această ultimă măsură nu a fost menționată în conferința de azi.