Președintele trimite la Curtea Constituțională legea care incriminează distribuirea online de materiale fasciste, legionare, antisemite sau xenofobe. Reclamă faptul că nu este definit termenul de legionar, dar și o potențială restrângere a libertății de exprimare.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în privința legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, care a fost trimisă spre promulgare pe 21 iunie.

Una dintre cele mai importante schimbări aduse este introducerea pedepsei cu închisoarea, de la șase luni la cinci ani, pentru distribuirea online a materialelor antisemite, fasciste, legionare, xenofobe, care neagă Holocaustul sau crimele de război. Legea, în forma trimisă la promulgare, poate fi consultată AICI.

Președinția consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale și, în sesizarea sa, argumentează:

• orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte;
• noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege[1], însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul “legionar” (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici. Mai departe, președinția folosește definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române pentru adjectivul legionar, despre care spune că este inexactă, pentru că din ea nu se înțelege conexiunea dintre o organizație și asocierea ei cu Garda de Fier, mișcarea din perioada interbelică;
• aceeași confuzie semantică există și în legătură cu noțiunea de materiale legionare. (…) Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești);
• legea nu identifică autoritatea competentă să stabilească că o anumită organizație are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, astfel încât există riscul unor soluții contradictorii pronunțate în practica administrativă și judiciară. (…) În al doilea rând, legea nu enumeră nici criteriile prin raportare la care se poate stabili că o persoană anume a făcut parte din conducerea unei astfel de organizații prohibite.