Deși a încheiat un pact cu China luna trecută, președintele american, Donald Trump, amenință să reaprindă tensiunile cu Beijingul prin implicarea Asiei într-o rețea vastă de acorduri tarifare, scriu cei de la The Telegraph în deschiderea unei noi analize. După anunțarea noilor tarife de 25% impuse Japoniei și Coreei de Sud, Trump se grăbește să încheie o serie de acorduri pentru întregul continent, inclusiv cu Indonezia, Thailanda și Cambodgia.
Dacă reușește acest lucru, analiștii spun că el va construi “o cușcă” în jurul capacității președintelui chinez Xi Jinping de a utiliza piețele asiatice pentru a susține economia deja tensionată a Beijingului, care este bazată pe exporturi. Situația evidențiază rivalitatea profundă dintre cele mai mari economii ale lumii, în ciuda unei aparente relaxări.
Deja, acordurile comerciale încheiate cu Marea Britanie și Vietnam au stabilit un model pentru planul lui Donald Trump de a slăbi puterea comercială a Beijingului. Concret, acordul cu Marea Britanie a dezvăluit modalitățile care permit Casei Albe să blocheze investițiile chineze în Marea Britanie, în timp ce acordul cu Vietnam urmărește să împiedice Beijingul să evite tarifele SUA. Trump a obținut acest ultim obiectiv prin impunerea unei taxe de 40% pe bunuri importate în Vietnam, în principal din China, și apoi reexportate în SUA.
De atunci, președintele american a amenințat și alte țări din Asia de Sud-Est cu tarife mai agresive dacă nu ajung la o înțelegere în următoarele trei săptămâni. Printre acestea se numără o potențială taxă de 25% asupra Malaeziei, 32% asupra Indoneziei și 36% asupra Thailandei și Cambodgiei.
Cifrele oficiale arată clar de ce Vietnamul a fost considerat drept un candidat potrivit pentru această strategie. De la venirea lui Trump la Casa Albă în 2017, livrările de mașini și produse electrice ale Chinei către Vietnam au crescut de la aproximativ 17% din totalul exporturilor sale la aproape 50%.
De asemenea, din ianuarie 2025, când Trump și-a început cel de-al doilea mandat, importurile Vietnamului de astfel de bunuri din China au crescut cu aproape un sfert. Până în luna mai, Vietnamul a importat bunuri în valoare de 174 de miliarde de dolari din China și a exportat bunuri în valoare de 132 de miliarde de dolari către SUA.
Exporturile către țări din Asia fac parte din încercarea lui Xi Jinping de a menține creșterea economică a Chinei cu cel puțin 5% pe an. Beijingul își crește PIB-ul prin subvenții și investiții în industria prelucrătoare. Acest lucru este urmarea faptului că gospodăriile chineze nu cheltuiesc suficient pentru a permite consumului să alimenteze economia. “Ori de câte ori creșterea cheltuielilor interne ale Chinei scade, creșterea exporturilor se accelerează. Și asta pentru simplul motiv că întreprinderile chineze nu pot vinde produse pe piața internă, așa că le vând în străinătate” se mai arată în analiză.
Pe plan intern, acest model economic a condus la supracapacitate și la o ofertă excedentară, forțând întreprinderile să intre în “războaie de prețuri dăunătoare”.
Chiar dacă exporturile Chinei către SUA au scăzut cu mai mult de 40% față de anul trecut, exporturile sale totale la nivel mondial au crescut cu aproape 5%. Aceasta a inclus o creștere de 15% a livrărilor către cele 10 țări din Uniunea Statelor din Asia de Sud-Est (Indonezia, Malaysia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Cambodgia, Laos, Myanmar și Vietnam).
Dar presiunea asupra Chinei crește, scrie The Telegraph. În urma anunțării acordului comercial dintre SUA și Vietnam, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerțului, a spus că acesta este “un act tipic de intimidare unilaterală” și a promis că acordurile ostile “vor determina China să ia contramăsuri ferme pentru a-și proteja drepturile și interesele legitime”.
Având în vedere că India ar putea înlocui China ca principal producător de iPhone-uri pentru SUA, în ultimele săptămâni au apărut rapoarte conform cărora sute de ingineri și tehnicieni chinezi cu misiuni critice de la fabricile iPhone ale firmei taiwaneze Foxconn din India au fost rechemați în China. Publicația Bloomberg a raportat că acest lucru face parte dintr-o mișcare mai amplă, adică faptul că Beijingul a transmis informal companiilor și autorităților de reglementare să nu mai exporte echipamente, personal și informații-cheie în India și Asia de Sud-Est, aparent pentru a opri multinaționalele precum Apple să își mute rapid operațiunile din China.
Analiștii avertizează că, în curând, alte economii asiatice s-ar putea confrunta cu o alegere la fel de dureroasă între marile economii. Luni, Donald Trump a postat pe platforma sa Truth Social că va aplica un nou tarif de 10% “oricărei țări care se aliniază politicilor antiamericane ale BRICS” – grupul din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – făcând referire la summitul din Brazilia, la care au participat și noi parteneri din America Latină, Africa și Asia Centrală, precum și Malaezia, Thailanda și Vietnam.
Într-o declarație emisă după summit, țările participante au atacat “proliferarea acțiunilor de restricționare a comerțului”. Acestea nu au numit SUA în mod direct, dar au afirmat că măsurile unilaterale ar putea reduce comerțul global, perturba lanțurile de aprovizionare globale și introduce incertitudine în activitățile economice și comerciale internaționale.
Sursa: The Telegraph
Foto: Sonnenbergshots | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.