ECOFIN nu recomandă tăierea fondurilor europene pentru România, în cadrul procedurii de deficit excesiv. Propune guvernului să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor nete de 2,8% în acest an și să încheie procedura de deficit excesiv până în 2030.

UPDATE, ora 20:45. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat la Digi24 că raportul Ecofin, publicat în această după-amiază, poate fi văzut ca o victorie de etapă, întrucât nu propune nici tăierea fondurilor europene și nici nu va determina scăderea ratingului României. A mai declarat că, pentru a încheia cu succes procedura de deficit excesiv, guvernul va trebui să facă multe alte lucruri, dar că momentan poate afirma că România a reintrat într-un dialog constructiv, care dă un semnal bun.

Știrea în formă inițială. În urma reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN), comisarul european pentru Economie și Productivitate a susținut o declarație de presă în care a vorbit și despre situația economică a României. Valdis Dombrovskis a spus că noile măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, adoptate de Guvernul Bolojan și prezentate astăzi la Bruxelles de ministrul Nazare, reprezintă “un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv”. Oficialul a subliniat că “este nevoie ca toate măsurile să fie adoptate și implementate rapid și în întregime”, precizând totodată că progresele României vor fi monitorizate, urmând “să venim cu evaluarea noastră în toamnă”. 

Într-o serie de comunicate separate, în cazul României, este evidențiată nevoia ca guvernul să “întreprindă măsuri hotărâte, care să acționeze asupra pârghiilor reformelor fiscală și structurală”. În caz contrar, arată ECOFIN, există probabilitatea ca deficitul bugetar și cel extern să rămână la un nivel prea ridicat, ceea ce înseamnă că România va fi expusă puternic la schimbări ale percepției investitorilor și la șocuri.

Principalele recomandări pentru România: 

• Consiliul UE a constatat, pe 20 iunie 2025, că România nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta deficitul bugetar excesiv, așa cum i se ceruse anterior în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP – Excessive Deficit Procedure).
• România trebuie să prezinte măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar până cel târziu la 15 octombrie 2025 și să iasă din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.
• Având în vedere deteriorarea recentă a poziției fiscale a României în raport cu planul fiscal-structural pe termen mediu, este necesară extinderea reformelor prevăzute în acel plan, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivelor fiscale și sustenabilității datoriei.
• România trebuie să controleze creșterea cheltuielilor publice nete, astfel încât în 2025 să nu depășească o creștere de 2,8%; în 2026 – 2,6%; în 2027 – 4,6%; în 2028 – 4,4%; în 2029 – 4,2%; în 2030 – 4%.
• Pentru a contribui la corectarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți administrarea și colectarea taxelor, precum și pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv asupra salariilor din sectorul public.

Reamintim, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat un prim pachet de măsuri fiscale înainte de această ședință, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat impactul acestora asupra deficitului bugetar, în ședința ministerială. Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest prim pachet fiscal, luni, în parlament, iar el va fi considerat adoptat după trei zile, dacă între timp nu este depusă o moțiune de cenzură.

În iunie, Comisia Europeană a constatat că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Astfel, a recomandat ECOFIN să ceară României să ia măsuri de corecție bugetară semnificativ peste nivelul de 1,7% din PIB. 

Raportul ECOFIN este relevant și pentru evaluarea ratingului de țară. Dacă ratingul României ar fi fost retrogradat, țara ar fi riscat să ajungă în categoria junk – nerecomandată investițiilor, și ar fi riscat suspendarea fondurilor europene. Până acum, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR, până la 28 noiembrie 2025, din cauza neîndeplinirii unor jaloane (legate de transparență, competența în numiri la companiile de stat și pensiile speciale).

În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, depășind ținta de 7,9% stabilită în planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană. După primele cinci luni ale anului 2025, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,39% din PIB.

Nota ECOFIN