Despre aceste petroliere s-a raportat că au fost afectate de explozii în porturi din diverse locuri, precum Turcia, Italia, Libia sau chiar în Rusia. Totuși, în toate cazurile, este vorba de nave care au trecut prin porturi rusești, deci au făcut comerț cu Rusia, chiar dacă în unele cazuri exploziile au avut loc la mai multe săptămâni distanță. De asemenea, toate cele cinci nave au acostat în largul Maltei pentru aprovizionare, iar patru dintre ele au ajuns apoi în porturi din Libia, o țară ce depinde de veniturile din petrol.
Deși aceste detalii i-au determinat pe unii experți în securitate să creadă că Ucraina a stat în spatele exploziilor (toate provocate de bombe magnetice, plasate pe carenă), Kievul nu a confirmat că ar fi fost implicat direct în aceste incidente. Dar forțele sale de securitate au un istoric în ceea ce privește acțiunile împotriva intereselor rusești, subliniază FT. De asemenea, serviciile de informații militare ale Ucrainei au publicat marți o declarație în care descriu Vilamoura, unul dintre petrolierele afectate de explozii și care aparține unui grec, ca fiind o navă ce aparține “flotei fantomă” a Rusiei, ceea ce sugerează că ucrainenii cel puțin au urmărit această navă.
Un expert din domeniul securității, care a declarat inițial că “toate indiciile” duc către Ucraina, a subliniat ulterior că în ceea ce privește petrolierul Vilamoura, natura atacului a fost diferită față de cele specifice ucrainenilor. Mai exact, pentru explozii a fost folosit un anumit tip de bombă ce trebuie atașată manual sub linia de plutire, ceea ce sugerează folosirea unor scafandri. Acest lucru a generat apariția unor teorii conform cărora ar putea exista altcineva în spatele acțiunilor de sabotaj, nu ucrainenii, cel puțin pentru unele dintre atacuri.
De altfel, Vilamoura este și cel mai recent caz de explozie de acest fel, săptămâna trecută, când sala motoarelor a fost inundată ca urmare a unei explozii, în timp ce naviga în largul coastelor Libiei. Șeful departamentului de consultanță de la EOS Risk Group a declarat că există doar ”câteva” similitudini între ultimul incident și cele anterioare, arătând că nu este totuși exclus ca sabotajul să fi fost făcut de libieni sau de agenți ai altor state.
Un alt detaliu pe care experții îl scot în evidență este că, cu excepția unui singur caz, nu există nicio sugestie că celelalte nave au încălcat interdicțiile de transport ale petrolui rusesc cumpărat cu mai mult de 60 de dolari pe baril. Folosind datele de urmărire a navelor, aceștia spun că aproape toate transportau petrol care ar fi provenit din Kazahstan și care nu se află sub sancțiuni, dar care a trecut prin porturile rusești.
Sursa: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.