Un studiu realizat de prestigioasa universitate americană Massachusetts Institute of Technology (MIT) a evaluat performanțele a 54 de persoane împărțite în trei grupuri: cei care folosesc ChatGPT, cei care se folosesc de internet pentru a căuta informații și cei care se bazează pe gândirea proprie. Acestora li s-a cerut să elaboreze eseuri, după care au primit un set de întrebări despre eseurile scrise, în timp ce cercetătorii efectuau scanări electroencefalografice (EEG), care măsoară activitatea cerebrală.
Cercetătorii au constatat că cei care s-au bazat pe ChatGPT au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul care a elaborat eseul singuri, pe toate nivelurile: neuronal, lingvistic și ca performanță generală. Spre exemplu, participanții care au folosit chatboți și-au putut aminti foarte puține informații despre eseurile lor, sugerând fie că nu s-au implicat în elaborare, fie că nu au reținut informații: 83% nu au reușit să ofere niciun citat corect din eseurile lor – comparativ cu aproximativ 10% dintre cei care au folosit un motor de căutare sau propria inteligență.
De asemenea, undele cerebrale theta (asociate cu învățarea și memoria) erau reduse la nivelul grupului de lucru care a folosit AI-ul. “În esență, o parte din «gândirea umană» și planificare au fost degrevate”, se arată în studiu.
De asemenea, în urma unei serii de teste, rezultatele persoanelor care au folosit inteligența artificială au fost considerabil mai slabe, iar acest grup de participanți a avut dificultăți când s-a cerut îndeplinirea unor sarcini pe cont propriu. Pe de altă parte, participanții care au folosit internetul au prezentat niveluri mai bune, dar ușor mai scăzute de implicare a creierului în comparație cu cei care au scris eseurile fără niciun ajutor.
În baza acestor date, cercetătorii au determinat că chatboții afectează inteligența, împiedicând dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a competențelor lingvistice. “Dependența de sistemele de inteligență artificială poate duce la o abordare pasivă și la o activare diminuată a abilităților de gândire critică atunci când persoana îndeplinește ulterior sarcinile singură”, se arată în studiu.
Oamenii de știință avertizează că utilizarea chatboților AI de către elevi poate duce la “costuri pe termen lung, cum ar fi diminuarea cercetării critice, creșterea vulnerabilității la manipulare, scăderea creativității”. Profesorii au tras un semnal de alarmă că elevii copiază în mod obișnuit la teste și eseuri folosind inteligența artificială. Un sondaj realizat în februarie de Institutul de Politici în Învățământul Superior a constatat că 88% dintre studenții din Marea Britanie foloseau chatboți.
Cercetătorii de la MIT au concluzionat că, în momentul în care o persoană folosește inteligența artificială pentru a rezolva o sarcină, creierul acesteia “se deconectează”, fie că este la școală sau la locul de muncă, iar acest lucru ar putea avea implicații negative pe termen lung. Cei de la Microsoft și Carnegie Mellon, care au publicat un studiu pe aceeași temă în februarie, au avertizat că utilizarea excesivă a inteligenței artificiale ar putea lăsa mușchii cognitivi “atrofiați și nepregătiți” pentru momentul în care este nevoie de ei.
Sursa: The Telegraph
Foto: Alexandersikov | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.