Campania de reînarmare, lansată de statele membre NATO, pe fondul intensificării tensiunilor internaționale, riscă să compromită obiectivele climatice globale, relevă raportul realizat de Conflict and Environment Observatory. În contextul în care, la nivel global, a fost raportat cel mai mare număr de conflicte armate de la al Doilea Război Mondial încoace, cheltuielile militare au atins un nivel record, cu 2,46 mii de miliarde de dolari alocați în 2023.
Fiecare dolar investit în echipamente militare noi implică un cost climatic, prin creșterea emisiilor de carbon, iar acest impact se adaugă la numărul mare de victime provocate de conflictele armate. Cu toate acestea, cele mai precise estimări sunt făcute doar pentru statele NATO, întrucât acestea sunt singurele care emit constant rapoarte în acest sens.
Cercetătorii arată că puține armate sunt transparente cu privire la cât de mult combustibil fosil folosesc. Pe baza estimărilor științifice s-a ajuns la concluzia că, la nivel global, armatele sunt deja responsabile pentru 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Mai mult, se așteaptă ca această cifră să crească pe măsură ce tensiunile escaladează în alte regiuni ale globului și pe măsură ce SUA insistă ca aliații săi NATO să aloce mult mai multe resurse pentru propriile armate.
Cercetătorii au estimat cât ar crește emisiile de gaze cu efect de seră, dacă țările NATO, cu excepția SUA – care deja investește semnificativ mai mult – ar majora cu două puncte procentuale bugetul alocat apărării (de la 1,5% la 3,5% din PIB), conform inițiativei ReArm Europe. O astfel de creștere ar duce la emisii suplimentare de aproximativ 87 până la 194 de megatone de dioxid de carbon echivalent pe an. Mai mult, costul social al acestor emisii (estimat la 1.347 de dolari pentru fiecare tonă) s-ar putea ridica la 264 de miliarde de dolari anual.
Producând mai mult armament și echipamente, criza climatică este agravată, ceea ce este probabil să ducă la noi violențe, se arată în studiu. Schimbările climatice sunt văzute din ce în ce mai mult ca un factor de conflict, deși indirect. De exemplu, în regiunea Darfur din Sudan, conflictul a fost legat de concurența pentru resursele limitate, după perioada de secetă prelungită și deșertificare.
Conform Indicelui Global al Păcii, eforturile în sfera militară au crescut în 108 țări în 2023. Dintre acestea, 92 de țări sunt implicate în conflicte armate, fiind vorba de diverse locuri de pe glob, de la Ucraina și Gaza până la Sudanul de Sud și Congo. De asemenea, tensiunile sunt în creștere și între China și SUA din cauza Taiwanului, iar în India și Pakistan conflictul este pentru moment doar înghețat.
În Europa, în mod particular, creșterea a fost și mai dramatică. Între 2021 și 2024, cheltuielile militare ale statelor UE au crescut cu peste 30%, potrivit Institutului Internațional pentru Economie și Pace. Acest lucru a fost, însă, doar începutul, întrucât UE și-a asumat că va intensifica în continuare cheltuielile în domeniu. În acest context, cercetătorii au estimat că creșterea emisiilor provenite doar din remilitarizarea NATO ar fi echivalentul consumului de carbon unei țări la fel de mari cât Pakistanul.
O asemenea creștere a emisiilor ar alimenta și mai mult criza climatică, ar contribui la încălzirea globală și ar afecta economia, subliniază cercetătorii. Costul anual al emisiilor rezultate din dezvoltarea militară a NATO este estimat la până la 264 de miliarde de dolari, însă, avertizează oamenii de știință, aceasta reprezintă doar o parte din costul real al remilitarizării.
Specialiștii au explicat că, dintre toate activitățile de la nivelul unui stat, cele legate de armate sunt aproape unice în ceea ce privește emisiile de carbon, întrucât echipamentele lor sunt, în principal, realizate din mult oțel și aluminiu, a căror producție necesită o cantitate mare de emisii de carbon. De asemenea, în timpul operațiunilor, armatele se mișcă foarte mult, iar pentru a se deplasa, folosesc combustibili fosili – motorină pentru operațiunile terestre, kerosen pentru operațiunile aeriene și motorină sau energie nucleară pentru operațiunile maritime. În studiu se arată că cheltuielile suplimentare pentru armată reduc și resursele disponibile pentru politicile care vizează atenuarea schimbărilor climatice.
Sursă alternativă: The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.