Substanțele care îți afectează hormonii sunt în deodorant, caserole, lumânări parfumate și alte obiecte pe care le folosești zilnic. Află care sunt pericolele! (P)

Deodorantul pe care îl folosești în fiecare dimineață, caserola în care ți-ai pus prânzul, jucăria preferată a copilului sau chiar lumânarea parfumată din sufragerie — toate pot conține substanțe care, deși invizibile, pot avea un impact profund asupra sănătății tale. Disruptorii hormonali sunt pretutindeni în jurul nostru, iar efectele lor sunt tot mai studiate și mai îngrijorătoare.

Potrivit Dr. (Tabarcea) Corina Ișfănescu, medic primar endocrinolog la Regina Maria, acești disruptori sunt „substanțe chimice sau combinații de substanțe sintetice care pot afecta sistemul endocrin, influențând sinteza hormonilor, transportul lor către celule, metabolizarea și excreția”. Ceea ce îi face atât de periculoși este faptul că pătrund în organism fără să le simțim prezența. Intră prin piele, prin aer, prin alimente și prin apa pe care o bem — „cea consumată din sticle de plastic, de exemplu, este una dintre sursele frecvente de contaminare”.

Pericolele care vin din lucrurile banale

Expunerea la aceste substanțe este zilnică, constantă, și vine din produse aparent inofensive. Cosmeticele, detergenții, ambalajele de plastic, vesela antiaderentă sau jucăriile din plastic moale sunt doar câteva dintre obiectele care pot conține compuși precum ftalați, bisfenol A sau parabeni — nume poate greu de pronunțat, dar cu efecte clare asupra sănătății.

„Având posibilitatea de a se lega de receptorii specifici ai hormonilor, disruptorii endocrini pot modifica activitatea acestor hormoni sau pot acționa direct la nivelul ADN-ului”, explică dr. Ișfănescu. Astfel de substanțe pot perturba funcționarea glandei tiroide, pot influența nivelul estrogenilor și al testosteronului, și pot interfera chiar cu transformările hormonale care se produc în perioada sarcinii. Xenoestrogenii, de exemplu, mimează acțiunea hormonilor feminini și pot contribui la dezechilibre serioase în organism.

Simptomele asociate acestor dezechilibre pot fi subtile, dar persistente: oboseala cronică, dereglările menstruale, acneea adultă, fluctuațiile bruște de greutate, insomniile, iritabilitatea sau scăderea libidoului. În cazul copiilor, pot apărea pubertatea precoce, tulburări de atenție sau alergii frecvente — manifestări care, deși par disparate, pot avea aceeași sursă hormonală.

Printre cei mai frecvenți disruptori hormonali identificați în viața de zi cu zi se numără ftalații, regăsiți adesea în ambalaje și parfumuri sintetice, parabenii, folosiți în creme și șampoane ca agenți conservanți, bisfenolul A, prezent în majoritatea recipientelor de plastic, triclosanul, întâlnit în pastele de dinți antibacteriene, dar și bifenilii policlorurați, care persistă în sol și apă, deși au fost interziși în multe țări.

De la pubertate precoce la infertilitate și boli metabolice

Efectele acestor perturbări sunt tot mai vizibile în rândul populației generale. Sindromul ovarelor polichistice, menopauza precoce, pubertatea timpurie sau întârziată, endometrioza și chiar obezitatea pot fi agravate — sau declanșate — de expunerea la disruptori hormonali. „Expunerea în stadiul timpuriu de dezvoltare determină efecte mai pronunțate și de durată, inclusiv asupra meiozei la femei, datorată distrugerii celulelor germinale”, subliniază medicul.

Nici bărbații nu sunt feriți. Studiile arată o legătură între nivelurile crescute de bisfenol A și scăderea calității spermei. De asemenea, unele substanțe pot influența dezvoltarea cerebrală a fătului, ducând la riscuri crescute de ADHD, autism sau scăderea coeficientului de inteligență. „O etapă deosebită în dezvoltare se petrece în timpul vieții intrauterine, inclusiv la nivelul creierului”, spune dr. Ișfănescu, atrăgând atenția asupra vulnerabilității femeilor gravide.

Putem face ceva?

Răspunsul este da, dar presupune vigilență și alegeri conștiente. Primul pas este conștientizarea riscului. Apoi, putem reduce expunerea evitând încălzirea alimentelor în plastic, alegând produse cosmetice cât mai curate, fără parabeni sau ftalați, și folosind materiale sigure în bucătărie, precum inoxul sau sticla. „Este foarte greu să evităm complet contactul cu disruptorii endocrini, dar putem să reducem expunerea prin alegeri mai informate”, ne încurajează dr. Ișfănescu. De asemenea, renunțarea la odorizantele de cameră sintetice și menținerea unui aer cât mai curat în casă sunt pași simpli, dar importanți.

Pentru a ne proteja, trebuie să devenim mai atenți la ce alegem. Citirea etichetelor nu este un moft, ci un act de responsabilitate. „Există aplicații care pot scana și evalua compoziția produselor cosmetice, dar ideal ar fi să învățăm noi înșine să recunoaștem ingredientele problematice”, explică dr. Ișfănescu. Un truc simplu? Evită produsele care conțin în denumire fragmente precum „PH” sau „TH” — adesea, acestea ascund compuși toxici pentru echilibrul nostru hormonal.

Ascultă-ți corpul. Oboseala care nu trece, pielea care reacționează fără motiv, dereglările menstruale, iritabilitatea sau somnul fragmentat, toate pot fi semnale subtile că ceva nu e în echilibru. Corpul tău știe înaintea ta când e prea mult, când e afectat de ceea ce mănânci, aplici, respiri sau atingi.
Și uneori, cele mai periculoase lucruri nu se văd. Nu dor. Nu miros. Dar lasă urme.

Fii atent la ce alegi. La cum reacționezi. La ce îți spune organismul în fiecare zi.
Iar când simți că „nu ești tu”, caută explicații, cere ajutor, și fă pași mici spre un mediu mai curat pentru tine și pentru cei din jur. Pentru că prevenția nu începe cu o pastilă. Ci cu o alegere informată.