Evenimentele din ultima perioadă i-au determinat pe europeni să adreseze o întrebare de neconceput în trecut, “Este SUA un partener de securitate de încredere într-un moment în care continentul este zguduit de un război?”, scrie CNN într-o analiză. Nesiguranța și îngrijorările europenilor au apărut în urma deciziilor, dar mai ales a declarațiilor lui Donald Trump, după preluarea celui de-al doilea mandat.
Donald Trump a pus în evidență posibilitatea ca Europa să nu se mai poată baza pe SUA, inclusiv printr-o declarație făcută joi seara. Totuși, situația poate fi benefică pentru Europa – dacă liderii reușesc să se unească și să facă achiziții de echipamente militare moderne, ar putea compensa o potențială retragere sau neimplicare a americanilor din alianță. În ultimii 80 de ani, SUA au fost coloana vertebrală a NATO, alianța ce a asigurat securitatea Europei. Cearta dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski din Biroul Oval și disponibilitatea președintelui SUA de a se apropia de Vladimir Putin au creat tema că americanii nu mai sunt un aliat pe care se pot baza.
Totuși, subliniază CNN, NATO poate exista și fără SUA, având mult peste un milion de soldați și armament modern la dispoziție din celelalte 31 de state membre. După SUA, Turcia are cea mai mare armată din NATO (355 de mii de militari), urmată de Franța, Germania, Polonia și Italia. De asemenea, beneficiază de banii și cunoștințele tehnologice necesare pentru a se apăra și fără ajutorul american, spun analiștii. Țările europene dispun de echipamente avansate, inclusiv avioane de luptă F-35, rachete de croazieră moderne și tancuri Leopard și Challenger. Franța și Marea Britanie au propriile capacități nucleare, oferind un element suplimentar de descurajare.
SUA și Germania sunt cei mai mari contributori la bugetul militar, la cel civil și la programul de investiții în securitate al NATO, cu aproape 16% fiecare. Următoarea este Marea Britanie cu 11% și apoi Franța cu 10%, conform datelor publicate de alianță. În aceste condiții, analiştii spun că Europa nu ar avea nevoie de un efort prea mare pentru a compensa pierderea contribuției americane.
În ceea ce privește armamentul, unele dintre națiunile NATO mai mari au arme egale sau de multe ori mai bune decât cele ale Rusiei. Un exemplu în acest sens pot fi portavioanele. În timp ce Rusia are un singur portavion învechit, doar Marea Britanie are două portavioane moderne capabile să lanseze avioane de vânătoare F-35B. Franța, Italia și Spania au portavioane sau nave amfibii capabile să lanseze avioane de luptă.
Aliații NATO, fără SUA, au printre aproximativ 2.000 de avioane de luptă și de atac la sol, între care zeci de avioane noi F-35. Forțele terestre dispun de tancuri moderne, inclusiv Leopard și Challenger, o parte a acestora fiind trimise Ucrainei. Țările europene NATO dispun și de rachete de croazieră, precum SCALP/Storm Shadow, care și-au dovedit eficiența pe câmpul de luptă ucrainean. În tot acest context, statele europene s-au angajat și să își îmbunătățească capacitățile, dar și să își diversifice furnizorii, orientându-se către țări precum Brazilia, Israel și Coreea de Sud.
Dacă țările europene se unesc și cumpără echipamentul potrivit, Europa “ar putea reprezenta o descurajare convențională și nucleară serioasă” pentru Rusia, a declarat Ben Schreer, director executiv pentru Europa al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), pentru CNN. De-a lungul decenilor de existență a NATO, SUA au fost cele care au ținut alianța unită. În timpul Războiului Rece, trupele americane de pe continent au fost un factor de descurajare a oricăror ambiții sovietice de a extinde Pactul de la Varșovia și, în cele din urmă, au determinat chiar destrămarea acelei alianțe, odată cu căderea Zidului Berlinului. Apoi, campaniile NATO în Balcani în anii 1990 s-au desfășurat cu trupele și puterea aeriană americane. Și, până când Trump a preluat al doilea mandat pe 20 ianuarie, Washington a fost “vârful de lance” a ajutorului pentru Ucraina.
Unii analiști explică, însă, că deceniile de solidaritate transatlantică au ajuns la sfârșit, iar momentul definitoriu pentru acest lucru este legat de cearta din Biroul Oval. “S-a simțit ca o ruptură profundă, nu doar cu Ucraina, ci și cu strategia SUA pentru <<lumea liberă>>, de la Truman la Reagan”, a declarat Dan Fried, membru senior la Consiliul Atlantic și fost secretar de stat adjunct al SUA pentru Europa. “De îndată ce aliații americanilor devin convinși că nu mai pot avea încredere în capacitățile SUA pentru apărare, se vor grăbi să-și dezvolte și să lucreze pentru a-și dezvolta propriile capacități”, a scris Moritz Graefrath, cercetător postdoctoral în securitate și politică externă la Institutul de Cercetare Global al William & Mary.
Totuși, există analiști care consideră că retorica lui Donald Trump nu vizează cu adevărat retragerea SUA din NATO, ci este doar un mijloc prin care președintele SUA vrea să îi determine pe europeni să investească mai mult în apărare.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.