Cu excepția publicațiilor care îl laudă în mod obișnuit (și exagerat) pe Donald Trump, presa internațională pare a fi în general de acord cu două lucruri – lui Zelenski i s-a întins o capcană (fie pentru a fi umilit, fie pentru a semna un acord nefavorabil țării sale privind mineralele esențiale) iar acesta nu a avut abilitatea diplomatică a lui Macron sau Kier Starmer de a evita o catastrofă diplomatică.
Prezent în Biroul Oval în timpul altercației, corespondentul publicației britanice Sky News scrie: “Doar cei de acolo vor ști cu siguranță, dar de unde stăteam noi, ceilalți, totul a părut o ambuscadă planificată, condusă de vicepreședintele JD Vance. Biroul Oval a fost redus la un reality show. Parcă asistam la acel tip de escaladare orchestrată de care numai Jerry Springer sau Jeremy Kyle (ambii, gazde ale unor show-uri de scandal) ar putea fi mândri”. (Sky News)
The Washington Post subliniază atitudinea foarte diferită a lui Trump față de Zelenski, în comparație cu modul extrem de politicos în care vorbește despre Putin: “Trump ar trebui să vadă imaginea de ansamblu. Dacă vrea să evite al treilea Război Mondial, ar trebui să țină seama de lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial. Alianța dictatorilor nu funcționează. Putin, un fost ofițer KGB, răspunde la tonul dur, nu la cei care tremură în fața lui. Respectă forța, nu lingușirea. Președintele SUA ar trebui să încerce să fie la fel de nepoliticos cu Putin precum a fost vineri cu Zelenski”. (Washington Post)
The New York Times, cea mai citită publicație americană face trimitere la diferențele între modul în care Roosevelt și Churchill au semnat Carta Atlanticului, în urma căreia SUA au ajutat Marea Britanie să facă față agresiunii germane și modul tranzacțional în care Trump și JD Vance au pătat onoarea Americii, în întâlnirea cu Zelenski. Într-un articol intitulat “Ziua infamiei americane”, Bret Stephans, unul dintre principalii editorialiști NY Times, scrie că: “Vineri a fost o zi îngrozitoare – îngrozitoare pentru Ucraina, pentru lumea liberă, pentru moștenirea unei Americi care a reprezentat cândva principiile Cartei Atlanticului. Roosevelt și Reagan se răsucesc în mormânt, la fel Churchill și Thatcher. Depinde de noi ceilalți să recuperăm onoarea Americii de la gangsterii care au pătat-o la Casa Albă”. (NY Times)
The Guardian atrage atenția că acesta este doar un început și că alianțele europene ale SUA vor avea soarta celei cu Ucraina: “Summitul de apărare de duminică de la Londra al liderilor europeni este acum mai crucial ca niciodată. Astăzi, a devenit clar că lumea liberă are nevoie de un nou lider”, a scris principalul diplomat al UE, Kaja Kallas, în urma întâlnirii catastrofale de la Washington. “Amploarea trădării fostului lor aliat este acum de netăgăduit. Kievul este prima, dar nu singura victimă. Măsura în care țările europene sunt capabile să formuleze un plan pentru a acționa în consecință și la unison, va fi esențială pentru viitorul Ucrainei și al continentului”. (The Guardian)
“Lui Zelenski îi lipsește talentul diplomatic al lui Emmanuel Macron sau al lui Keir Starmer, liderii europeni care au reușit să construiască unele relații cu Trump în vizitele de succes din această săptămână. Dar, spre deosebire de aceștia, lui Zelenski pare că i-a fost întinsă o capcană de o Casa Albă care a dorit să-l umilească. La trei ani de când Rusia a invadat Ucraina, lupta lui pentru a-și asigura suveranitatea țării a intrat în faza cea mai precară”. (Financial Times)
Politico nu are un comentariu propriu despre situația creată, dar găzduiește impresii ale unor diplomați de la Departamentul de Stat al SUA. Șocați de disprețul cu care Trump l-a tratat pe Zelenski, aceștia au spus despre liderul ucrainean că “nu încearcă doar să-și salveze țara, ci este un dig de apărare pentru restul Europei. Iar noi, mai întâi încercăm să-l extorcăm (de minerale – n.r.), apoi încercăm în mod intenționat să-l umilim”. De asemenea, copreședintele Caucus pentru Ucraina, Mike Quigley, a declarat la MSNBC, că totul a fost “un spectacol îngrozitor al clovnilor Trump-Vance”. Întrebat cum vor reacționa aliații, Quigley a spus: “Nu știu dacă mai avem aliați”. (Politico)
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.