Presa britanică scrie că planul nu a fost complet finalizat, dar până acum, pare a se concentra pe desfășurarea forțelor aeriene și maritime ale statelor europene în apropierea Ucrainei, pentru descurajare și menținere a păcii. Totuși, scrie Financial Times, un astfel de demers are nevoie de sprijinul SUA. Cei 30 de mii de militari desfășurați ar apăra zonele cheie din Ucraina, precum porturile și centralele nucleare, dar departe de linia frontului.
Obiectivele principale ale acestei forțe includ asigurarea redeschiderii în siguranță a spațiului aerian ucrainean pentru zborurile comerciale și menținerea securității comerțului maritim în Marea Neagră, esențial pentru exporturile de alimente și cereale ale Ucrainei. De asemenea, se dorește protejarea infrastructurii critice, precum rețelele electrice, care au fost ținte frecvente ale bombardamentelor rusești în cei aproape trei ani de conflict.
La începutul săptămânii, premierul britanic, Starmer, a subliniat că orice contribuție militară europeană pentru o încetare a focului în Ucraina ar necesita “o garanție de securitate din partea SUA, ca singura modalitate eficientă de a descuraja Rusia”. Scopul acestui plan este de a crea “o forță de descurajare copleșitoare”, care să forțeze Rusia să nu încalce un eventual acord de încetare a focului și să creeze astfel condițiile pentru o pace durabilă în Ucraina. “Ariile în care avem un avantaj semnificativ față de Rusia sunt aerul și capacitatea noastră de a răspunde la orice fel de abuzuri flagrante făcute la adresa unei încetări a focului. Este o abordare necesară pentru a putea pedepsi Rusia, dacă ar încerca să facă așa ceva”, a declarat pentru FT un oficial implicat în dezvoltarea acestui plan.
Conform planificărilor de până acum, misiunea din Ucraina ar putea fi condusă de Joint Expeditionary Force, un grup de luptă al NATO format din Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia și Suedia, comandat fie de la cartierul general britanic de la Northwood, Londra, fie de la cartierul general francez de la Fort Mont-Valérien, lângă Paris. Alte țări europene ar putea, de asemenea, să contribuie.
Cu toate acestea, conceptul unei astfel de forțe este controversat și ridică numeroase întrebări, inclusiv numărul de trupe pe care fiecare țară europeană ar trebui să le trimită și durata desfășurării acestora. Aceste discuții au loc în contextul în care statele europene au fost excluse de la discuțiile legate de negocierea păcii în Ucraina, care au avut loc doar între reprezentanții americani și ruși, marți, în Arabia Saudită. Din această cauză, aliații europeni ai Ucrainei încearcă să găsească soluții, pentru a lua parte la aceste discuții.
Keir Starmer și Emmanuel Macron urmează să se întâlnească cu președintele american Donald Trump la Washington, săptămâna viitoare, pentru a discuta despre această propunere europeană și despre modul în care ar putea fi combinată cu planurile SUA. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat inițiativa celor doi lideri europeni și a lăudat sprijinul acordat poporului ucrainean. Planul creat de Franța și Marea Britanie ar putea implica, în cele din urmă, desfășurarea unor forțe terestre, dacă nu în Ucraina, atunci la frontierele sale de vest. Germania, Spania și Italia se opun acestui lucru.
Amintim că, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a discutat miercuri cu președintele Franței, Emmanuel Macron, la Paris, și a confirmat că se poartă discuții despre o prezență a trupelor europene în Ucraina. Întrebat de jurnaliști dacă România a primit vreo solicitare din partea SUA să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, Bolojan a răspuns: ”În această perioadă, având în vedere diferitele scenarii la care se poate ajunge, se discută și acest subiect, iar România își va forma un punct de vedere în perioada următoare, în funcție de situație”.
Nu este clar dacă o forță relativ redusă ca număr ar fi sprijinită de Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a solicitat crearea unei forțe de descurajare cu o capacitate de 100.000-150.000 de oameni, care să implice SUA. Totuși, Pete Hegseth, noul secretar american al Apărării, a subliniat că “nu vor fi desfășurate trupe americane în Ucraina”.
Joi dimineață, Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a spus că orice plan de a trimite trupe NATO în Ucraina, ca parte a unei potențiale misiuni de menținere a păcii, ar fi inacceptabil pentru Rusia.
Surse: Financial Times, The Telegraph
Foto: NATO/German-Netherlands Corps
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.