Președintele CCR, primele comentarii despre anularea alegerilor prezidențiale: Este exclusă posibilitatea reluării turului doi. Procesul electoral a fost viciat, iar prejudiciul s-a produs. Anularea alegerilor este un indicator pentru starea democrației românești, ale cărei probleme nu au fost rezolvate de hotărârea Curții.

Președintele CCR, Marian Enache, a detaliat în cadrul unui interviu pentru Juridice.ro care sunt atribuțiile instituției și care au fost motivele care au stat în spatele deciziei Curții de a anula alegerile prezidențiale. Acesta explică faptul că CCR are obligația de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui și să intervină “când constată că există un proces electoral viciat”. Marian Enache consideră că, de fapt, problema anulării procesului electoral este un indicator pentru democrația întregii societăți și spune că, în cazul acestor alegeri, “prejudiciul s-a produs”. Acesta arată că, prin decizia sa, CCR “a activat codul roșu” care semnalează o serie de probleme, dar nu le și rezolvă.

“Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, spune Marian Enache, care subliniază că CCR nu trebuie să țină cont de “emoționalitatea” rezultată în urma unei decizii de anulare a alegerilor. Acesta precizează că Curtea are dreptul inclusiv de a se sesiza din oficiu, dacă apreciază că este procesul electoral ar fi neconstituțional.

Președintele CCR evidențiază că deciziile Curții stau la baza informațiilor oficiale pe care alte autorități ale statului le furnizează: “Înscrisurile care cuprind aceste informații/date se bucură de prezumția de legalitate și de veridicitate. Curtea nu are competența constituțională de a le înlătura și nu este obligată să pună în discuția competitorilor electorali aceste informații. (…) Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităților publice specializate care au avut incidență în procesul electoral, însă are competența să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral”.

Marian Enache a fost întrebat despre raportul Comisiei de la Veneția, care arată că nu se poate lua o decizie de anulare a alegerilor doar în baza unor informații clasificate din partea serviciilor de informații. Acesta a explicat că aceasta este “o confuzie indusă”, deoarece în cadrul CSAT, “pentru prima dată de la înființarea sa”, s-a luat decizia desecretizării acelor documente, astfel încât acestea să fie disponibile publicului larg.

Întrebat despre posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Marian Enache a răspuns: “Exclus! Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”.

În legătură cu comentariile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, președintele CCR spune că percepe acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, “în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor”. Marian Enache consideră că J.D. Vance a subliniat ideea de fragilitate în privința democrației, “idee pe care Curtea Constituțională tocmai a constatat-o în hotărârile sale”.

Marian Enache a fost întrebat și despre amenințările lui Călin Georgescu, care a spus că judecătorii Curții Constituționale vor fi judecați pentru înaltă trădare: “Suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? (…) Asemenea manifestări, de «virilitate electorală», profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină obligatoriu un adept al său”.

Alte declarații ale președintelui CCR: 

• Din păcate, observ o confuzie acaparantă și obsesională, întreținută la nivelul societății, cu privire la justiția constituțională și justiția realizată de instanțele judecătorești. Justiția constituțională și justiția instanțelor judecătorești sunt foarte diferite. Ele au roluri, competențe, proceduri și finalități diferite.
• Competența constituțională a Curții de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României determină o justiție constituțională cu o puternică dimensiune preventivă și de protecție a suveranității. Curtea are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni.
• Curtea are rolul de a preveni o situație în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de Președinte al României în urma unui proces electoral viciat.
• A fost vreunul dintre candidați sancționat de Curtea Constituțională pentru exercitarea libertății sale de exprimare? Nici vorbă. Constituția României și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți. Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale. Orice libertate se afirmă prin limitele ei, și nu prin absolutizarea ei, întrucât ea se exercită în societate, unde libertățile coexistă și trebuie protejate de abuzul de drept al celor care tind să exercite libertatea lor în detrimentul și atingerea libertății celorlalți. 
• Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională stabilită prin Constituție să protejeze suveranitatea națională în componenta privind alegerile libere, corecte și periodice pentru Președintele României.
• Dacă procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost viciat în ansamblul său, Curtea are obligația să intervină pentru a proteja însăși suveranitatea națională, componentă fundamentală a ordinii constituționale.
• Curtea nu judecă emoționalitatea dreptului de vot, ci are obligația să verifice corectitudinea procesului electoral sub aspectul modalităților concrete prin care s-a exercitat votul. Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.
• Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.
• Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.
• Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate.
• Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale.
• Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect.