Olaf Scholz, după reuniunea liderilor europeni, la Paris: Pentru noi, este clar că, în privința păcii din Ucraina, nu poate fi vorba despre un dictat. Discuția despre trimiterea de trupe de menținere a păcii este prematură.

UPDATE, ora 22. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a afirmat, după încheierea liderilor europeni, că deciziile luate nu sunt unele obligatorii și a insistat că este important ca toți membrii NATO, inclusiv Marea Britanie, să-și exprime punctul de vedere, pentru a vorbi pe o singură voce. 

Tusk a mai spus că relația Europa – SUA intră într-o nouă etapă, sub președinția lui Donald Trump, iar liderii europeni își dau seama că statele pe care le reprezintă trebuie să aibă un grad mai mare de autonomie și să-și crească substanțial cheltuielile pentru apărare. Ca și liderul german, Tusk a spus că este important ca alocările pentru apărare, de peste 2% din PIB, să fie exceptate din calculul deficitului bugetar.

La rândul său, Keir Starmer a evidențiat că SUA trebuie să ofere o punte de sprijin pentru a descuraja Rusia să atace din nou Ucraina, în viitor: “În joc nu este doar Ucraina, ci este o chestiune existențială pentru întreaga Europă”, a completat el. Starmer va fi primit săptămâna viitoare la Washington și, după întâlnirea cu Donald Trump, se va întoarce în Europa să discute cu liderii europeni, inclusiv cu Volodimir Zelenski. 

Mette Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, a subliniat că un acord de încetare a focului, care nu ar fi de durată, ar da Rusiei răgaz să se regrupeze și să atace din nou Ucraina sau o altă țară europeană. Niciun acord de pace de durată nu poate fi convenit fără implicarea directă a Ucrainei.

UPDATE, ora 21:10. Întâlnirea a durat aproximativ două ore și jumătate. La plecare, Olaf Scholz, cancelarul german, a vorbit despre modul în care Europa trebuie să continue să sprijine Ucraina, despre cum țării din estul Europei trebuie să i se permită să se apere și să aibă o armată puternică, dar și să continue pe drumul de aderare la Uniunea Europeană.

“Salutăm discuțiile despre un acord de pace, dar pentru noi este clar că nu poate fi vorba de un dictat”, a spus Scholz, citat de The Guardian, care a adăugat că discuția despre desfășurarea de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina este prematură. În continuare, a mai afirmat că “nu trebuie să existe o împărțire a securității și a responsabilităților între Europa și SUA. NATO se bazează pe faptul că acționăm împreună și împărțim riscul, garantând astfel securitatea noastră. Acest lucru nu trebuie pus la îndoială”.

Liderul german a sugerat că, pentru impulsionarea cheltuielilor pentru apărare, UE să relaxeze regulamentul privind controlul deficitului bugetar și al datoriei publice.

Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, a declarat că Europa vrea o pace care respectă principiile fundamentale ale ordinii internaționale: “O pace justă pentru Ucraina și arhitectura europeană de securitate sunt inseparabile”.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a convocat întâlnirea informală de la Paris după declarațiile delegației americane la Conferința de Securitate de la Munchen, despre excluderea Europei din negocierile de pace în Ucraina. Au participat șefii de guvern din Marea Britanie, Germania, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, dar și președinții Consiliului European și Comisiei Europene și secretarul general al NATO.

Cu puțin înainte de începerea evenimentului, Macron a vorbit cu omologul american timp de 20 de minute, în ceea ce președinția franceză a descris “o discuție sinceră”. Tot înainte de reuniune, Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, a spus că statele europene trebuie să “intensifice răspunsul colectiv în Europa” și a transmis că țara sa este dispusă să trimită trupe în Ucraina, ca parte a unei forțe de menținere a păcii. De asemenea, și Suedia s-a arătat deschisă acestei idei. De cealaltă parte, Polonia a exclus această posibilitate.

Un astfel de contingent ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune presiune și pe armatele statelor europene, ale căror arsenale au scăzut pe fondul livrărilor către Armata Ucraineană. De asemenea, există îngrijorări cu privire la modul în care unele dintre țările europene vor plăti pentru aceste trupe, în condițiile în care au deja deficite ridicate.

În paralel, în Arabia Saudită, marți va avea loc o întâlnire între înalți oficiali americani și ruși, care precedă o întâlnire directă între Trump și Putin, a cărei dată nu a fost încă stabilită. Reuters notează că Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, i-a primit la Riad pe secretarul american de Stat, pe consilierul prezidențial pentru securitate națională și pe trimisul special american pentru Orientul Mijlociu. Potrivit Kremlinului, partea rusă este reprezentată de ministrul de Externe și de consilierul prezidențial pentru politică externă.

UPDATE, ora 14:30: Donald Tusk, premierul Poloniei, a făcut anunțul înaintea întrunirii de la Paris a liderilor europeni, conform The Guardian. Donald Tusk a spus că Varșovia este pregătită să-și continue sprijinul logistic, financiar, umanitar și militar pentru Ucraina, dar nu să desfășoare trupe poloneze în interiorul Ucrainei. În acest context a subliniat, totuși, că Polonia va sprijini logistic și politic statele care doresc să își trimită trupele în Ucraina.

Premierul Poloniei i-a îndemnat pe liderii europeni să mărească “masiv” cheltuielile pentru apărare și a subliniat că 4,7% din PIB-ul, cât acordă Polonia, este doar “o excepție, nu o regulă” în momentul de față la nivelul NATO, iar “acest lucru trebuie schimbat”.

Despre comentariile reprezentanților SUA, referitoare la necesitatea ca Europa să își suplimenteze cheltuielile militare, Tusk a spus că acestea nu ar trebui să îi irite pe liderii europeni. A subliniat că “trebuie să demonstrăm că suntem capabili de investiții mult mai serioase în propria noastră securitate”.

UPDATE, ora 11:40. Pe fondul dezbaterilor privind securitatea Ucrainei, și Suedia a transmis că nu exclude posibilitatea de a trimite trupe pentru menținerea păcii. Ministrul suedez de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că orice acord de pace trebuie să fie “echitabil și durabil” și să prevină o nouă agresiune rusă, subliniind că “menținerea păcii va necesita implicare, iar guvernul nu exclude nicio opțiune”. conform declarației citate de AFP/Barron’s.

Suedia este cel mai recent membru al NATO, aderând oficial la data de 7 martie 2024. Țara nordică a declanșat procesul de integrare după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022. Același parcurs l-a urmat și statul vecin Finlanda.

Știrea inițială. Înainte de a participa luni la summitul de urgență al liderilor europeni care va avea loc la Paris, Keir Starmer a declarat că Marea Britanie trebuie să contribuie la garantarea securității Ucrainei prin “trimiterea trupelor noastre pe teren, dacă este necesar”, adăugând că “nu spun asta cu ușurință. Simt foarte profund responsabilitatea care vine cu posibila punere în pericol a militarilor britanici”.

Prim-ministrul britanic a mai declarat că asigurarea unei păci durabile în Ucraina este “esențială dacă dorim să îl descurajăm pe Putin de la alte agresiuni în viitor. Orice rol în a contribui la garantarea securității Ucrainei contribuie, de asemenea, la garantarea securității continentului nostru”.

Trupele britanice ar putea fi desfășurate alături de soldați din alte țări europene, de-a lungul graniței dintre teritoriul controlat de ucraineni și cel controlat de ruși. Lord Dannatt, care a fost șeful armatei britanice din 2006 până în 2009, a declarat pentru BBC că până la 40.000 de soldați ar fi necesari prin rotație pentru o misiune de menținere a păcii în Ucraina și “pur și simplu noi singuri nu avem acest număr disponibil”.

Marea Britanie cheltuiește în prezent aproximativ 2,3% din PIB pentru apărare și s-a angajat să crească aceste cheltuieli la  2,5%, însă fără a spune când. Președintele american Donald Trump a cerut ca membrii NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că aliații ar trebui să cheltuiască mai mult de 3%.

La summitul de la Paris, convocat de președintele francez Emmanuel Macron, vor participa și Germania, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, împreună cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și Mark Rutte. 

România nu a fost invitată.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat într-un interviu pentru “Calea Europeană” că România este “una dintre țările care au făcut cel mai mult pentru Ucraina, una dintre țările care vor o pace justă, durabilă, care respectă pactele și tratativele”. În privința reununii de urgență de luni de la Paris, convocată de președintele Emmanuel Marcon, Emil Hurezeanu spune că “nu este completă acum formula și se mai fac eforturi de amenajare, de extindere a formulei participanților la summitul de la Paris”.

Ministrul român a argumentat că “vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte şi la reconstrucţia Ucrainei (…) Am sprijinit transferul a peste un milion de refugiaţi, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 şi 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloţi de F-16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă”.

Surse: BBC, Reuters