UPDATE, ora 23:50. Oficialul american a declarat, în timpul discuției cu reporterii de la Casa Albă, că o delegație a Statelor Unite se va întâlni, vineri, la Munchen, cu reprezentanții Rusiei, în timpul Conferinței de Securitate, și că delegații Ucrainei sunt, de asemenea, invitați: “Nu știu exact cine va fi acolo, din fiecare țară, dar vor fi reprezentați de rang înalt din Rusia, din Ucraina și din SUA”, a mai spus președintele american, citat de Kyiv Independent.
Anterior, a fost anunțată o întâlnire între Volodimir Zelenski și JD Vance, vicepreședintele Statelor Unite. De asemenea, presa ucraineană precizează că niciun oficial rus nu a mai participat la Conferința de la Munchen, în ultimii trei ani.
UPDATE, ora 22:50. Donald Trump a transmis, joi seară (pe ora României) că Ucraina “va avea un loc la masa negocierilor de pace cu Rusia, pentru încheierea războiului”. În altă idee, el a afirmat că i-ar plăcea ca Rusia să fie reprimită în grupul celor mai dezvoltate națiuni, cunoscut înainte ca G8, dar cu denumirea schimbată în G7, după ce Rusia și-a pierdut calitatea de membru, ca urmare a anexării Crimeei: “Mi-ar plăcea să îi avem înapoi. A fost o greșeală să-i dăm afară. Nu este vorba să-ți placă sau nu Rusia”, potrivit Reuters.
Tot în această seară, Volodimir Zelenski a declarat că nu a fost foarte plăcut că Trump l-a sunat mai întâi pe Putin, a dezvăluit că președintele american și-ar fi dorit să vorbească cu amândoi, în același timp, și a mai adăugat că el crede că Ucraina este o prioritate pentru guvernul american.
Separat, comandantul Armatei Ucrainene a informat că, în prezent, ucrainenii controlează 500 km pătrați din regiunea rusă Kursk, față de peste 1.400 km pătrați cât ocupa în august, la scurt timp după lansarea contraofensive. De precizat este că, zilele trecute, președintele Zelenski a vorbit, într-un interviu pentru The Guardian, despre posibilitatea unui schimb de teritorii între Ucraina și Rusia, ca parte a negocierilor de pace. Totuși, Federația Rusă a reacționat cu dispreț la această idee – purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe spunea că “în Kursk, neonaziștii controlează un teritoriu de aproximativ doi metri și o adâncime de un metru și jumătate”, în timp ce purtătorul de cuvânt al președintelui Putin a spus doar că “acest lucru este imposibil”.
În ceea ce privește implicarea NATO în viitorul Ucrainei, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a spus că dintr-o eventuală misiune de menținere a păcii ar putea face parte trupe NATO dar și militari din state din afara alianței: “Există o multitudine de posibilități pentru a face asta. Totuși, aceste posibilități nu trebuie să fie dezvăluite public, sub ochii președintelui Putin”.
O reacție la deschiderea negocierilor pentru pace a avut-o și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, care a avertizat că un acord în termeni favorabili Kremlinului ar putea pune în pericol securitatea Europei, iar Berlinul “nu va accepta un acord impus. Trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce înseamnă acțiunile administrației americane pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume. Să nu acționăm acum înseamnă să punem în pericol securitatea țării noastre și a continentului nostru”, a subliniat Scholz, într-o declarație citată de Politico.
Știrea în formă inițială. Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații, în timpul unei discuții cu reporterii, în marja conferinței de securitate de la Munchen. Liderul de la Kiev a mai spus că este foarte important ca totul să nu meargă după planul lui Vladimir Putin, ca negocierile să nu fie o chestiune bilaterală, între SUA și Rusia. Întrebat dacă Ucraina ar fi un membru egal la masa negocierilor, Donald Trump a răspuns: “Interesantă întrebare. Ei trebuie să facă pace”.
Zelenski a mai spus că i-a transmis omologului american că prioritățile pentru Ucraina sunt garanțiile de securitate. De asemenea, ministrul estonian de Externe, țară care se învecinează cu Rusia, a declarat că acordul de pace nu poate fi încheiat fără Ucraina și fără europeni: “Nu vorbim doar despre situația din Ucraina, ci despre arhitectura europeană de securitate”.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat și el că Alianța trebuie să pună Ucraina în cea mai bună poziție posibilă pentru negocieri.
După discuția președintelui Trump cu Vladimir Putin, dar și cea cu Volodimir Zelenski, analiștii de la Bloomberg au lansat trei scenarii posibile pentru ajungerea la un acord de pace între Rusia și Ucraina. Cel mai probabil dintre ele, potrivit publicației, ar fi ca teritoriul ucrainean ocupat să rămână sub controlul rus. Totodată, ar putea exista unele schimburi de teritorii, având în vedere partea ocupată de Kiev din regiunea Kursk.
În acest caz, Ucraina ar primi garanții de securitate și negocierile s-ar concentra pe cât de puternice ar fi ele. Asta ar depinde și de cât de mult ar fi de acord SUA să mențină sprijinul pentru Ucraina, pe măsură ce UE încearcă să își consolideze puterea în acest context tensionat.
Un alt scenariu, considerat ideal pentru Kiev, ar fi ca SUA și europenii să se angajeze, împreună, să intervină dacă Rusia renunță la un acord. Totuși, această variantă ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia, ceea ce i-ar face să fie precauți chiar și pe cei mai înflăcărați susținători ai Ucrainei. În schimb, partenerii Ucrainei s-ar putea angaja să crească sprijinul militar pentru Ucraina și să reimpună sau să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. Acestea ar putea ajuta Ucraina să-și dezvolte propria industrie de apărare și să-și reconstruiască capacitățile militare, ca principal factor de descurajare împotriva Rusiei.
Al treilea scenariu, și cel mai rău pentru Kiev, este ca Trump să-și piardă interesul pentru viitorul țării, înainte de a se ajunge la vreo înțelegere, oprind astfel ajutorul militar și financiar și lăsând europenii să se ocupe de această problemă.
Discuția dintre Trump și Putin, în absența oricărei consultări prealabile cu vreun lider european, a generat puternice ecouri la nivelul continentului. Oficialii UE se tem că Trump și Putin vor ajunge la un acord de pace în Ucraina, fără implicarea Bruxelles-ului sau a unui lider dintr-o țară europeană importantă. Toate acestea în condițiile în care echipa lui Donald Trump nu are experiență în negocierea cu Rusia, în timp ce echipa lui Vladimir Putin are zeci de ani de experiență în relațiile cu SUA și Ucraina, a avertizat un oficial, într-o declarație pentru Bloomberg.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.