Președintele Klaus Iohannis a demisionat. Decizia, după o discuție cu liderii coaliției de guvernare și după ce opoziția a inițiat procedura de suspendare în parlament. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua interimar funcția de președinte al României, până la alegerea unui nou președinte, în luna mai.

”Suspendarea președintelui este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată n-am încălcat Constituția și este un demers păgubos. De aici, toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a declarat Klaus Iohannis, după o întâlnire cu liderii coaliției de guvernare.

”Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea, iar România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele, după ce a început procedura de alegere a unui nou președinte. Nu va înțelege nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Vom fi de râsul lumii, mai pe românește. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcție. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România! ”, a mai spus Iohannis.

Decizia a fost anticipată de candidatul la președinție, Crin Antonescu, care, duminică seara, a declarat la TVR Info că liderii coaliției ar putea discuta cu Iohannis plecarea acestuia din funcție, pentru a evita scenariul suspendării sale în parlament.

Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, dar a fost prelungit prin decizia CCR care a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie și în care Curtea a arătat că, potrivit Constituției, președintele rămâne în funcție până noul președinte depune jurământul. Totuși, demisia lui Klaus Iohannis a fost larg cerută, sau măcar sugerată de liderii politici, care au considerat că prezența sa la Cotroceni amplifică nemulțumirile populației și favorizează alegerea unui președinte extremist. Potrivit propriilor declarații ale președintelui Iohannis, serviciile secrete nu au putut preveni interferența Rusiei în alegerile prezidențiale, un eșec care a afectat grav democrația românească. 

În vârstă acum de 65 de ani, Klaus Iohannis a obținut primul mandat de președinte al României la finalul anului 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale împotriva lui Victor Ponta. Al doilea mandat l-a câștigat cinci ani mai târziu, în 2019, intrând în turul doi cu Viorica Dăncilă. Atât în 2014 cât și în 2019 Klaus Iohannis a fost susținut de PNL.

Înainte de a deveni președinte, Iohannis a fost profesor de fizică la Sibiu, inspector școlar și primar al orașului pentru mai multe mandate consecutive. În ciuda aprecierii de care s-a bucurat în rândul cetățenilor din Sibiu și chiar dacă a obținut două mandate de președinte, în cei 10 ani petrecuți la Cotroceni Klaus Iohannis a trecut printr-o serie de momente controversate. 

Cea mai importantă dintre ele a fost legate de numărul mare al caselor deținute, despre care a spus că le-ar fi cumpărat cu banii din meditații. În 2015 a pierdut un prim proces privind proprietatea asupra unui imobil din Sibiu, despre care s-a dovedit că l-a cumpărat de la o persoană care îl dobândise în mod ilegal. Imobilul pierdut atunci fusese închiriat de Klaus Iohannis unei bănci austriece, timp de 17 ani, și i-a adus 300.000 de euro, bani pe care familia prezidențială trebuie să îi restituie statului. Suma a fost însă folosită pentru achiziționarea altor trei imobile, pe care, de asemenea, le-a închiriat. 

Cariera politică a lui Klaus Iohannis a fost marcată semnificativ de incendiul de la Colectiv, din 2015. În urma anchetei s-a stabilit că patronul clubului primise ilegal autorizație de funcționare, iar președintele a preluat fenomenul politic “corupția ucide” beneficiind de simpatia unei părți a populației.

Președintele Iohannis a ieșit în stradă în 2017, la două săptămâni de la învestirea guvernului PSD, condus de Sorin Grindeanu, pentru a bloca Ordonanța 13, care acorda o amnistie mascată persoanelor anchetate pentru corupție. Dar, în 2018, Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, deși anterior se opusese acestei măsuri. CCR a decis la momentul respectiv că Kovesi ar trebui revocată din funcție și i-a cerut lui Iohannis să facă acest lucru. Președintele a dus actul la îndeplinire pentru a evita propria suspendare din funcție, dar ulterior Kovesi a câștigat la Cedo procesul împotriva CCR și a deciziei lui Iohannis, iar apoi a devenit primul procuror-șef al Parchetului European.

Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, început în 2019, a fost marcat de și mai multe controverse. După perioada de pandemie, în care președintele a impus starea de urgență și a apărut permanent la televizor pentru a coordona răspunsul autorităților și reacția populației, președintele a adus din nou PSD la guvernare, într-o alianță cu PNL, deși el a câștigat alegerile printr-un discurs puternic împotriva acestui partid. Mai târziu, Iohannis a lăsat de înțeles că o mare alianță de guvernare ar fi fost necesară în contextul iminenței invaziei ruse în Ucraina. De altfel, România, alături de Polonia și alte țări, a activat Articolul 4 din Carta NATO (referitor la situația în care un membru se simte amenințat), imediat ce invazia a debutat, în februarie 2022. Acest lucru a permis relocarea unei forțe multinaționale semnificative în România, pentru descurajarea unei eventuale agresiuni ruse. Pe parcursul războiului, România s-a poziționat ca aliat important al Ucrainei, nu numai prin preluarea a milioane de refugiați, dar și prin asigurarea unor rute de aprovizionare cu armament.

Al doilea mandat al președintelui Iohannis a fost marcat de călătorii lungi și costisitoare, care au atras indignarea publicului, mai ales că o parte a acestora au fost greu de justificat prin prisma necesității sau utilității lor. Refuzul autorităților de a desecretiza sumele cheltuite în acest sens, sau pentru amenajarea unei reședințe pe care familia Iohannis urma să o ocupe după încheierea mandatului, au creat de asemenea tensiuni și controverse, majoritatea liderilor politici considerând că, alături de prelungirea mandatului de președinte, aceste fapte au contribuit la ascensiunea extremismului în România.