Potrivit Financial Times, poliția italiană încă anchetează cazul, printre ale cărui victime se numără figuri de renume din mediul de afaceri italian, precum președintele Pirelli (Marco Tronchetti Provera), designerii Giorgio Armani și Patrizio Bertelli (cofondatorul Prada), președintele Tod’s (Diego Della Valle), fostul proprietar al Inter Milano (Massimo Moratti) și membri ai familiilor influente Beretta și Menarini.
Ceea ce se știe până acum este că cel puțin un antreprenor a fost convins să transfere un milion de euro în conturi bancare din străinătate, după ce a fost sunat de “ministrul Guido Crosetto”. În realitate, nu era ministrul Apărării la telefon ci o voce generată cu inteligența artificială care imita perfect tonul și inflexiunile vocii ministrului Guido Crosetto.
Țintele au fost rugate să contribuie cu sume mari de bani pentru a salva jurnaliști italieni care ar fi fost răpiți în Orientul Mijlociu, cu promisiunea că Banca Italiei le va înapoia sumele. Autoritățile au descoperit și că grupul infracțional a clonat și numerele de telefon, mai ales că cei care primeau apelul aveau în telefoane salvat numărul ministrului Crosetto.
Chiar Guido Crosetto a avertizat cu privire la escrocherie, într-o postare pe rețelele sociale, după ce a fost contactat de omul de afaceri care fusese deja păcălit, precum și de alte persoane care au fost contactate de escroci. Și Banca Italiei a publicat un avertisment în care transmite că numele și emblema sa au fost folosite ilegal și că nu are nicio legătură cu presupusele rambursări promise. Până acum, trei oameni de afaceri au depus plângeri la Parchetul din Milano.
În urmă cu câteva săptămâni, Guvernul Meloni a negociat un schimb de ostatici, care a fost foarte mediatizat.
Schema de fraudă nu este nouă, ci doar folosirea inteligenței artificiale este. Acum zece ani, în Franța, o altă grupare a folosit un imitator care s-a dat ministrul Apărării pentru a cere bani în vederea eliberării unor ostatici. A obținut 85 de milioane de dolari, dar gruparea a fost prinsă iar liderul operațiunii a fost condamnat la 11 ani de închisoare.
Sursă: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.