Boardul editorial al Financial Times analizează efectul puternic produs asupra piețelor occidentale de succesul modelului de inteligență artificială DeepSeek, dezvoltat cu resurse foarte puține (câteva milioane de dolari) de o companie chineză. Performanțele sale, comparabile cu cele ale ChatGPT, un model mult mai scump de la OpenAI, “rămân de verificat, dar dacă sunt totuși adevărate, ele reprezintă un concurent cu un potențial formidabil”, arată Boardul editorial al FT. Și asta, pentru că fenomenul DeepSeek inversează ipotezele care au stat la baza evaluării tehnologiei americane, care și-a propus să investească sute de miliarde de dolari pentru atingerea supremației în domeniul inteligenței artificiale.
“DeepSeek ar putea să nu fie chiar un “moment Sputnik” (referire la lansarea primului satelit sovietic, în 1957, care a luat SUA prin surpindere – n.r.), dar câteva paralele cu cursa spațială pot fi trasate, căci și atunci ingeniozitatea i-a ajutat pe inginerii sovietici să țină pasul cu rivalii americani și, uneori, chiar să îi depășească, în ciuda lipsei relative de putere de calcul și a tehnologiilor de ultimă oră de care SUA dispuneau. (…)
Spre deosebire de OpenAI sau Google Gemini, DeepSeek este open source – ceea ce înseamnă că împărtășește rețeta, mai degrabă decât să o țină ascunsă pentru a maximiza profitul. Acest lucru îl face atrăgător pentru dezvoltatori. Marile companii din SUA se concentrează pe un anumit model de scalare a AI, aruncând în joc cantități mari de capital, date și putere de calcul. Mai întâi Mistral, un start-up francez de inteligență artificială, iar acum DeepSeek au demonstrat că companiile cu mai puține resurse pot ajunge la modele mai inteligente și mai eficiente. Eficiența în creștere a acestor modele este, de asemenea, probabil să stimuleze o cerere mai mare pentru utilizarea lor.
Dar avansul DeepSeek subliniază, în primul rând, faptul că China reușește să facă salturi tehnologice în domeniul AI, în ciuda restricțiilor la exportul de cipuri introduse de Administrația Biden. Start-upurile chineze de inteligență artificială au fost forțate să găsească modalități inventive de a extrage performanțe mai bune din cipuri mai slabe (tot Nvidia, dar o variantă mai veche – n.r.). Departe de a înăbuși inovația chineză, e posibil ca Washingtonul să o fi stimulat astfel. Iar succesul inginerilor chinezi, deseori instruiți pe plan intern în creșterea eficienței și găsirea de soluții, ridică semne de întrebare dacă marile grupuri americane, Meta, Google, OpenAI, pot într-adevăr să traseze o prăpastie tehnologică inexpugnabilă, așa cum credeau ele.
Întrebarea deschisă de acum nu este neapărat cine va dezvolta cele mai bune modele AI, ci cine le poate aplica cel mai bine la sarcinile din lumea reală. Kai-Fu Lee, un pionier chinez în domeniul inteligenței artificiale, a arătat în urmă cu ceva timp, că China excelează în ceea ce privește aplicațiile AI, chiar dacă ar putea rămâne în urmă față de SUA, din punct de vedere al infrastructurii. Iar asta se întâmpla înainte ca SUA să introducă restricțiile de export a tehnologiei”.
Articolul integral al Boardului FT, în limba engleză
Foto: Rokas Tenys | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.