UPDATE, ora 13:30. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a fost întrebat de reporteri dacă a existat o hotărâre de guvern dată pentru scoaterea în țară a tezaurului dacic și trimiterea acestuia în Olanda, la Muzeul Drents, pentru organizarea expoziției, așa cum prevede legea. A răspuns că este adevărat că nu a existat nicio hotărâre de guvern în acest sens și că ”vom afla toate detaliile”.

Informația a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt la PSD, Lucian Romașcanu. Într-un mesaj postat pe Facebook, acesta a spus că pentru a scoate din țară exponatele era nevoie de o hotărâre de guvern și a făcut referire la o ordonanță adoptată de guvern în 2023. Conform ordonanței, pentru completarea legii privind protejarea patrimoniului cultural, ”pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice”.

UPDATE, luni, ora 11. Poliția olandeză a descoperit că mașina folosită de hoți fusese de asemenea furată și investighează o persoană suspectă, care a fost prezentă la expoziția Dacia, cu cinci zile înainte de jaful de la Muzeul Drents, relatează De Telegraaf. De asemenea, până acum, polițiștii au primit cel puțin 60 de ponturi despre jaf.

Potrivit autorităților din Olanda, hoții au folosit un Volkswagen Golf de culoare gri închis, pe care l-au furat miercuri seara, pe 22 ianuarie, din Alkmaar, aflat la aproape 200 de kilometri de Assen și căruia i-au montat numere de înmatriculare furate.

Mașina a fost observată în vecinătatea Muzeului Drents, la scurt timp după jaful din 25 ianuarie, în jurul orei 3:45. Ulterior, a fost abandonată și incendiată sub un viaduct de lângă Rolde. Câteva clipe mai târziu, o altă mașină poate fi observată oprindu-se în apropiere de mașina care arde. Polițiștii bănuiesc că făptașii au plecat de acolo cu această a doua mașină.

Polițiștii investighează și o persoană care s-a comportat suspect în timp ce vizita expoziția Dacia, cu cinci zile înainte de jaf. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată un bărbat cu capul acoperit cu șapcă, care poartă o geantă mare.

Potrivit presei olandeze, sunt luate în calcul mai multe piste, inclusiv că hoții sunt români sau că fac parte din clanul Remmo, un grup de criminalitate organizată din Germania, ai căror membri sunt de origine libanezo-kurdă. Clanul Remmo a comis mai multe jafuri spectaculoase în Germania, de-a lungul anilor.

UPDATE, ora 20:15. Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a avut o intervenție telefonică la postul Digi24, în cadrul căreia a precizat că Olanda a activat mecanismul european de cooperare juridică, încă de sâmbătă dimineața. În același timp, a reamintit că Parchetul General al României a deschis un dosar legat de furtul obiectelor de patrimoniu românesc și că statul român nu are jurisdicție să ancheteze faptele întâmplate în Olanda.

Legat de informațiile apărute în presa olandeză, privind posibilitatea ca printre hoți să fie cetățeni români, ministrul a declarat că ele sunt neoficiale și că nu poate face comentarii: “La ora aceasta, tot ce se primește oficial se desfășoară doar în cadrul anchetei”.

UPDATE, ora 18:50. Potrivit informațiilor obținute de De Telegraaf de la persoane implicate în desfășurarea anchetei poliției olandeze, echipa formată din 35 de persoane tinde să creadă că hoții au fugit în Germania, dar, după cum a declarat public un purtător de cuvânt al poliției olandeze, sunt investigate și alte piste.

Autoritățile olandeze nu exclud ca infractori români să fie implicați direct sau indirect în jaf și ca cei trei hoți să fi avut un complice, mai scrie publicația olandeză. În prezent, sunt analizate înregistrările de pe camerele de supraveghere, o procedură care ar putea dura mai mult timp. În continuare, instituția face apel la oameni să le comunice orice fel de informație care ar putea fi legată de furtul Coifului de la Coțofenești și celor trei brățări de aur.

Radu Marinescu, ministrul Justiției, a declarat pentru postul Digi24 că nu poate comenta informația conform căreia printre făptași s-ar afla și cetățeni români: “Indignarea legitimă, în contextul sustragerii acestor bunuri, este susceptibilă să creeze o serie de speculații, de interpretări, de discuții. Rigoarea, însă, trebuie să caracterizeze ancheta. Aceste lucruri trebuie să fie stabilite prin administrare de probe, prin efectuarea unei investigații efective și laborioase”, a încheiat ministrul.

UPDATE, ora 13:15. Conducerea Muzeului Național de Istorie a României a organizat o conferință de presă la care au fost prezenți și reprezentanți din partea Ministerului Culturii. Printre cele mai importante precizări ale directorului muzeului, Ernest Oberländer-Târnoveanu, au fost acelea că în declarația transmisă de conducerea muzeului olandez, figura existența unui post de control 24 din 24 de ore, dar că instituția din România nu a putut verifica dacă a existat pază fizică “de la 1.700 de kilometri distanță. În contract figurează aceste aspecte, acolo fiind incluse și cerințele noastre specifice, precum vitrine speciale anti-furt. Obiectele care au fost furate erau amplasate în aceste vitrine speciale”.

În continuare, directorul a prezentat că sistemul de securitate a fost verificat de către compania asiguratoare a expoziției și de către o echipă a muzeului românesc: “Asiguratorul, o mare companie olandeză, a cerut întărirea sistemului de securitate, prin adăugarea de elemente care să blocheze accesul la ieșirile de urgență, la ferestre și alte spații. Este primul jaf în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu european. S-a intrat din afară, deci nu este o practică în sistemul actual, până în acest moment”.

Târnoveanu a mai explicat că întraga expoziție a fost asigurată pentru suma de 30 de milioane de euro. Acesta a spus că nu poate dezvălui suma exactă pentru Coifului de la Coțofenești sau pentru cele trei brățări dacice, acestea fiind informații necesare în cadrul anchetelor lansate de autorități: “Dacă obiectul nu e recuperat, asiguratorul va plăti suma înscrisă în contract. Noi am scris în cerere că, dacă bunul este recuperat, el trebuie returnat statului român”.

UPDATE, duminică, ora 5: Conform poliției, jaful a avut loc sâmbătă la ora 04:45 (ora României). Nu au fost raportate victime și nici nu a fost arestat niciun suspect, până acum. Autoritățile suspectează că au fost implicate mai multe persoane în această operațiune.

Poliția investighează, de asemenea, un vehicul suspect, incendiat în apropierea muzeului, despre care există informații că ar putea avea legătură cu jaful. Totodată, cere sprijinul civililor care au camere de supraveghere sau camere de bord pe mașini, pentru a ajuta la găsirea hoților.

UPDATE, ora 19: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a emis un comunicat oficial, în legătură cu piesele dacice furate în Olanda. Conform MNIR, au fost sustrase patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î. Hr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I î. Hr.).

“Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului. Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locală, care a putut astfel să intervină imediat”, mai precizează MNIR.

Muzeul mai explică faptul că, în cadrul expoziției, au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României, expoziția având un număr de peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025.

UPDATE, ora 18: Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu premierul olandez, la câteva ore după furt. “Premierul olandez, Dick Schoof, l-a asigurat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, pe președintele României, Klaus Iohannis, că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului. Oficialul și-a exprimat, totodată, profundul regret pentru acest incident fără precedent, cu o semnificație deosebită pentru poporul român”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

UPDATE, ora 16. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a declarat pentru postul Digi24 că, din informațiile primite de el, hoții  au spart singurul zid exterior al unei clădiri de beton armat și au mers direct la vitrinele în care erau expuse piesele dacice.

Târnoveanu a explicat că tezaurul cuprindea 673 de piese din aur și argint, din Epoca Bronzului și din Prima și A Doua Epocă a Fierului. Pe lângă brățări de la Sarmizegetuza, din a doua parte a secolului I î. Hr., alt obiect furat este Coiful de la Coțofenești, despre care directorul a spus că “ilustrează comportamentul elitelor geților și este, în același timp, o mărturie privind practicile religioase. În ceea ce privește brățările de la Sarmizegetuza, ele vorbesc despre regalitate și despre religie”.

Târnoveanu a detaliat că, duminică, expoziția urma să se închidă și că angajații muzeului românesc urmau să plece în Olanda, pentru a împacheta și a aduce înapoi în țară colecția.

Ministerul Culturii a informat că toate piesele expuse erau asigurate, conform legislației românești și a standardelor internaționale.

UPDATE, ora 14:20. Harry Tupan, directorul general al muzeului, a declarat că au fost furate o serie de obiecte din expoziția “Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, printre care capodopera Coiful de aur de la Coțofenești, care datează din anul cca. 450 î. Hr. Coiful (foto jos) a fost descoperit în urmă cu aproximativ o sută de ani, în satul Coțofenești din județul Prahova, are o greutate de 770 de grame și îi lipsește numai partea superioară a calotei. Aceasta din urmă este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale, așa cum arată Historia.ro.

“Un astfel de incident major nu a avut loc niciodată, în cei 170 de ani de existență”, se arată în comunicatul de presă al muzeului, care mai transmite că, pentru Muzeul Drents și Muzeul Național de Istorie a României din București este o zi neagră. Din cauza furtului, instituția va rămâne închisă pe tot parcursul weekendului. Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a aduna mai multe informații.

Muzeul Drents este situat în centrul istoric al Assen din nordul Olandei, un oraș aflat la circa 30 km sud de Groningen și la 180 km nord-est de Amsterdam.

Știrea în formă inițială. Jaful a avut loc în această dimineață, la Muzeul din provincia Drents, unde are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul Aurului și Argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României. O explozie a fost auzită în momentul în care hoții au intrat prin efracție. “Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României”, precizează Ministerul român de Externe.

Ulterior, autoritățile olandeze au informat că un număr de exponate din expoziție “au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”. MAE a cerut deja sprijinul tuturor țărilor invecinate Olandei pentru găsirea pieselor de tezaur furat.

“Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”, mai anunță MAE.

Printre cele mai importante piese prezentate în cadrul expoziției se regăsesc tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, coiful de la Coțofenești, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj, conform Historia.ro

Foto: Drents Museum Netherlands / Muzeul Național de Istorie a României

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday