Cercetătorii au identificat diferențe între microbii intestinali ai persoanelor cu autism. Descoperirea ar putea ajuta la diagnosticarea mai rapidă a tulburării, prin teste de scaun, și la crearea unor tratamente personalizate.

O echipă de cercetători de la Universitatea Chineză din Hong Kong spune că a găsit diferențe semnificative între microbii din intestinele persoanelor cu autism și cele la persoanele care nu au această tulburare. Descoperirea lor, publicate în revista Nature, sugerează că un test pe baza unei probe de scaun ar putea ajuta medicii să identifice tulburarea mai rapid decât prin procedurile folosite în prezent în spitale. 

Profesorul Qi Su a declarat: “De obicei, este nevoie de trei până la patru ani pentru a stabili un diagnostic pentru autism, majoritatea copiilor fiind diagnosticați la vârsta de șase ani. Panoul nostru de biomarkeri are o performanță ridicată la copiii cu vârste de sub patru ani, ceea ce poate contribui la facilitarea unui diagnostic precoce”.

Concret, oamenii de știință din Hong Kong au analizat probe de scaun de la 1.627 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 13 ani, printre care și minori diagnosticați cu autism. Aceștia au examinat probele și au constatat că bacteriile, virusurile și ciupercile sunt modificate la copiii cu autism. Totodată, cercetătorii au reușit să identifice copiii cu autism cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi și funcții biologice din sistemul digestiv. 

Oamenii de știință au descoperit de mult timp că, de obicei, persoanele cu autism au o varietate mai mică de bacterii în sistemul digestiv, însă nu au reușit să determine dacă acesta este un rezultat al autismului sau dacă contribuie la tulburare. În cazul în care schimbările microbiomului chiar afectează gravitatea autismului, descoperirea deschide calea către tratamente personalizate și bazate pe dietă sau probiotice. 

Numărul de persoane cu autism a crescut în ultimele decenii, în mare parte datorită unei mai bune conștientizări și a evoluției metodelor de diagnosticare. Totodată, un studiu desfășurat în 2019, pe 366 de perechi de gemeni monozigoți (identici), a conchis că, dacă unul din gemeni are autism, sunt șanse de până la 90% ca și celălalt să aibă. Pe lângă genetică, alți factori pot fi conceperea la vârste înaintate a părinților, complicațiile la naștere ori expunerea mamei la poluare sau pesticide, pe perioada sarcinii.

Sursă: The Guardian

Foto: Denys Kovalov | Dreamstime.com