Kremlinul consideră că declarațiile secretarului general al NATO, privind operaționalizarea arsenalului nuclear, reprezintă o “escaladare a tensiunilor”.

UPDATE ora 15:30. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a mai declarat că afirmațiile făcute de Jens Stoltenberg par să contrazică concluziile conferinței de pace care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute în Elveția. Una din ideile centrale ale declarației finale stabilește că orice amenințare cu privire la utilizarea armelor nucleare, în contextul problemei Ucrainei, este inadmisibilă.

Peskov nu a făcut nicio declarație legată de un posibil răspuns al Federației Ruse. Poziția oficială a Moscovei este că SUA și partenerii săi europeni “împing lumea în pragul unei confruntări nucleare”, prin faptul că furnizează Ucrainei arme și muniții în valoare de miliarde de dolari, unele dintre ele folosite de Armata Ucraineană pentru a lovi ținte aflate pe teritoriu rusesc.

Potrivit informațiilor citate de Reuters, SUA au circa o sută de arme nucleare non-strategice B61, desfășurate în Italia, Germania, Turcia, Belgia și Olanda.

Știrea în formă inițială. Țările NATO au discutat deja operaționalizarea arsenalului nuclear, prin scoaterea unui număr de focoase din depozite și instalarea lor pe rachete, gata de lansare. Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, spune că blocul militar va trimite astfel “un mesaj direct inamicilor”.

Într-un amplu interviu acordat, la Bruxelles, publicației britanice The Telegraph, Jens Stoltenberg a spus că au existat deja consultări între țările membre și că s-a decis ca “transparența să fie folosită ca factor de descurajare”. “Nu voi intra în detalii operaționale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaționale și câte ar trebui să rămână în depozite, dar trebuie să ne consultăm cu privire la aceste probleme. Exact asta facem. (…) Transparența ajută la transmiterea mesajului direct că suntem o alianță nucleară. Scopul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atâta timp cât vor exista arme nucleare, vom rămâne o alianță nucleară, pentru că o lume în care Rusia, China și Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu, este o lume mai periculoasă”, a declarat secretarul general al alianței.

Jens Stoltenberg a dat un avertisment dur cu privire la amenințarea Chinei, despre care spune că investește masiv în armamentul modern, inclusiv în arsenalul său nuclear, și că va ajunge la 1.000 de focoase până în 2030.

Avertismentele domnului Stoltenberg vin după ce G7 a criticat aspru China și Rusia într-un comunicat de săptămâna trecută care a cerut Beijingului să nu mai furnizeze tehnologie militară Moscovei.

Numărul de arme nucleare operaționale este un secret bine păzit, dar, potrivit The Telegraph, Marea Britanie are aproximativ 40 de focoase dintr-un total de 225 deja desfășurate, iar SUA circa jumătate din cele 3.700 de focoase nucleare pe care le deține.

Franța, a treia putere nucleară din NATO, are o politică separată de a nu-și pune arsenalul atomic la dispoziția alianței.

Vladimir Putin a amenințat în mod repetat că va folosi arme nucleare, în contextul războiului din Ucraina, și a desfășurat focoase în Belarus.

Sursa: The Telegraph