Cancerul de prostată, al doilea cel mai frecvent în cazul bărbaților din România. Profilul pacientului cu cancer de prostată, tratamentele disponibile și perspectivele evoluției medicale. (P)

În România, cancerul de prostată este al doilea cel mai răspândit tip în rândul bărbaților. Conform ”Profilului Uniunii Europene privind cancerul” pentru țara noastră, dintre cele peste 51.000 de cazuri noi oncologice din 2020, 17% au fost de tip pulmonar, iar 16%, de prostată.

Mai mult decât atât, îmbolnăvirile cu acest tip de cancer sunt așteptate să crească semnificativ în următorii ani, la nivel mondial, arată un studiu publicat recent în publicația The Lancet, ce are la bază o extrapolare a unor schimbări demografice deja observate. Conform studiului, se estimează că numărul anual de cazuri noi de cancer de prostată se va dubla, ajungând de la 1,4 milioane în 2020 la 2,9 milioane în 2040.

În acest context, recunoașterea riscului acestei afecțiuni, măsurile de screening preventiv și, în cazul identificării unei probleme, alegerea celui mai bun tratament sunt esențiale.

Profilul pacientului cu risc de cancer de prostată. Care sunt semnele la care trebuie să fii atent?

Cancerul de prostată afectează, de obicei, bărbații de peste 50 de ani, frecvența crescând pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă. Există, însă, și alți factori care pot crește riscul de apariție a acestei afecțiuni.

”La persoanele cu istoric familial de afecțiuni oncologie – mai precis cu membri ai familiei care au avut cancer de prostată, de sân, de ovar -, în general cancerul de prostată apare, în medie, cu 6-7 ani mai devreme decât la restul populației”, afirmă Dr. Gheorghe Plugaru, Medic primar Urologie și șef al secției Urologie din cadrul Spitalului Euroclinic REGINA MARIA.

Din păcate, pentru stadiile incipiente ale cancerului de prostată nu există simptome specifice pe care bărbații să le poată identifica. ”De aceea este importantă prevenția, prin vizita la medicul urolog. În stadiile avansate, pot apărea urinări cu sânge, dureri osoase, imposibilitatea de a urina”, adaugă Dr. Gheorghe Plugaru.

Prin urmare, testarea PSA ”ar trebui sa fie obligatorie pentru toți bărbații de peste 40 de ani, dacă aceștia au antecedente familiale, respectiv după vârsta de 50 de ani, la ceilalți”, atrage atenția Dr. Andru Lamasz, Medic Primar Radiologie și Imagistică Medicală, REGINA MARIA. O astfel de analiză trebuie, însă, dublată de consult de specialitate, pentru un screening complet. ”PSA este un test prostatic, nu un marker tumoral – există niște valori acceptate ale PSA-ului care ne pot sugera sau ne pot indica suspiciunea de apariție a unui cancer de prostată. Adresarea către medicul de familie și, de acolo, către medicul specialist urolog reprezintă primul pas pentru a ne asigura că starea de sănătate a prostatei este una bună”, subliniază Dr. Gheorghe Plugaru.

Cum se stabilește diagnosticul de cancer de prostată

Examenul clinic efectuat de mediul urolog este, așadar, primul pas în diagnosticarea afecțiunilor de prostată, de acolo pacientul având nevoie de investigații suplimentare. În momentul de față, ”cea mai detaliată investigație imagistică, capabilă să surprindă atât prezența unui adenocarcinom de prostată, cât și extensia loco-regională a bolii, este RMN-ul multiparametric/ bi-parametric. Dacă boala este prezentă, investigațiile imagistice pot fi extinse pentru a determina extensia bolii în organism, prin rezonanță magnetică, computer tomograf, scintigrafie sau PET-CT”, explică Dr. Andru Lamasz.

Astfel de investigații imagistice nu ajută doar la detectarea eventualelor formațiuni maligne, ci și la determinarea agresivității tumorilor, ajutând, astfel, în alegerea tratamentului potrivit pentru pacient. ”Diagnosticul dat de medicul radiolog în urma vizualizării imaginilor captate implică și acordarea unui scor PI-RADS (Prostate Imaging Reporting and Data System) de la 1 la 5, care stabilește, în primul rând, dacă este vorba despre leziuni benigne sau maligne și, în al doilea rând, cât de avansată este boala loco-regional la momentul investigației. De exemplu, un scor PI-RADS de 2 ne indică o leziune benignă, iar un scor de 4 sau 5, o leziune malignă ce trebuie puncționată. După ce este gata și rezultatul anatomopatologic post-puncție, care stabilește și un scor Gleason de agresivitate a bolii, se alege protocolul cel mai adecvat de tratament de către medicul oncolog”, detaliază Dr. Andru Lamasz.

Cum se alege cea mai bună opțiune terapeutică pentru cancerul de prostată

Tratamentul pentru cancerul de prostată este stabilit în funcție de mai mulți factori, printre care și stadiul bolii, agresivitatea acesteia, dar și starea de sănătate generală a pacientului, boala putând fi tratată fie operator, fie non-chirurgical. Fiecare alternativă terapeutică este adaptată situației medicale individuale.

”Tratamentul chirurgical (extirparea totală a prostatei și a veziculelor seminale, prin chirurgie clasică, laparoscopică sau robotică) se adresează pacienților cu o stare de sănătate bună, cu speranța de viață mai mare de 10 ani, în timp ce tratamentul non-chirurgical (tratament hormonal și radioterapie) se adresează pacienților cu afecțiuni grave ale inimii, plămânilor, obezitate morbidă, deficiențe cognitive sau alte stări grave”, precizează Dr. Gheorghe Plugaru. Un alt factor important este și starea psihică a pacientului și nivelul de anxietate pe care îl resimte. ”Fiecare pacient este tratat individual, în funcție de starea de sănătate, comorbidități, frică de status postoperator (dureri, timp de recuperare). Noile tehnologii oferă o calitate superioară a stării de sănătate post tratament oncologic și sunt introduse în funcție de potentialul beneficiu”.

Dr. Gheorghe Plugaru a explicat, de asemenea, și specificul fiecărei soluții terapeutice. Conform acestuia, ”tratamentul chirurgical (chirurgie clasică, laparoscopică sau robotică) oferă avantajul extirpării în totalitate a cancerului, ceea ce din punct de vedere psihologic asigură un confort extraordinar pacientului. Radioterapia și terapia hormonală asigură un control eficient al cancerului de prostată, cu supraviețuire medie de aproximativ 10 ani, iar tratamentul este ușor de suportat, destinat în principiu pacienților cu vârsta peste 75 de ani pentru care riscurile unui tratament chirurgical sunt crescute. În cazul pacienților diagnosticați cu cancer de prostată de agresivitate mică se recomandă chiar și simpla supraveghere a bolii fără tratament activ”.

Alături de tratament, un alt aspect important este reprezentat și de protocolul de urmărire a pacientului. Acesta, punctează Dr. Andru Lamasz, implică ”folosirea constantă (la 3, 6 sau 12 luni, în funcție de stadiul tratamentului) a investigațiilor imagistice, pentru a urmări răspunsul la tratament al bolii și posibilele recidive tumorale, atât în cazul tratamentelor radio- și chimio-terapice, cât și în cazul tratamentelor chirurgicale”.

Rolul Inteligenței Artificiale în creșterea acurateței diagnosticului de cancer de prostată

Noile tehnologii și descoperiri din domeniul medical încep să joace un rol major atât în tratamentul, cât și în diagnosticarea cancerului de prostată, contribuind nu doar la o mai mare acuratețe a rezultatelor, ci și la beneficii directe pentru pacienți.

Astfel, în cazul chirurgiei robotice, aceasta ”asigură o reîntoarcere a pacientului mai rapidă la viața socială și profesională, respectiv durere postoperatorie mai mică”, menționează Dr. Gheorghe Plugaru. În ceea ce privește folosirea Inteligenței Artificiale în imagistică, aceasta aduce timpi mai rapizi de interpretare și o mai mare precizie a rezultatelor. ”În cadrul Rețelei de sănătate REGINA MARIA, s-a implementat deja un soft de inteligență artificială care ne ajută să devenim pe zi ce trece mai eficienți și mai exacți în stabilirea diagnosticului imagistic”, a afirmat Dr. Andru Lamasz, care implementeză, deja, și un studiu intern prin care dorește să cuantifice acuratețea rezultatelor obținute cu ajutorul AI.