Australia vrea să își dubleze numărul navelor de luptă și să aibă cea mai mare flotă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Inițiativa include achiziționarea și construirea a peste 20 de distrugătoare, fregate și submarine cu propulsie nucleară.

Guvernul Australiei intenționează să aloce peste 35 de miliarde de dolari pentru Apărare în următorii zece ani, urmând ca planul privind flota să fie finalizat în următorii 16-20 de ani.

În cadrul inițiativei, Marina Australiei își va mări și actualiza flota de nave militare la un total de 26 de unități. Astfel, urmează să adauge la flota sa 20 de distrugătoare și fregate – șase fregate noi din clasa Hunter, cu capacități de luptă antisubmarin și de atac, 11 fregate noi de uz general pentru apărare aeriană, atac și escortă, și șase nave mari de suprafață cu echipaj opțional (care pot opera fie cu marinari la bord, fie independent, ca drone), capabile să lanseze rachete. 

Alte 25 de nave mai mici vor fi folosite pentru misiuni de patrulare și de securitate maritimă. De altfel, cele trei distrugătoare de rachete ghidate Hobart, de care dispune deja, vor primi îmbunătățiri ale sistemelor de apărare aeriană și de atac. De asemenea, Australia lucrează la o flotă de submarine cu propulsie nucleară în cadrul pactului AUKUS cu Statele Unite și Regatul Unit. 

Conform analiștilor, planurile subliniază contextul intensificării tensiunilor cu China din Indo-Pacific (deși comunicatul guvernului nu precizează explicit), care deține deja cea mai mare flotă din lume și ridică pretenții teritoriale. De altfel, inițiativa apare în urma unei analize independente condusă de un fost amiral al Marinei SUA, care a constatat că “flota actuală și planificată de nave militare de suprafață nu este adecvată pentru mediul strategic cu care ne confruntăm […] Este cea mai veche flotă pe care marina din Australia a operat-o vreodată”.

Separat, șeful Marinei Australiene subliniază nevoia de “a descuraja potențialii adversari și pentru a ne apăra interesele naționale, atunci când este cazul. Totuși, inițiativa a primit critici din partea partidelor de opoziție, care consideră orizontul de timp prea mare și care arată că planul “nu răspunde provocărilor strategice urgente“. 

Analiștii subliniază, de asemenea, că indiferent de nivelurile ridicate de automatizare ale noii flote, navele vor avea nevoie de resursă umană solidă pentru a le echipa și construi, iar forța de muncă în acest sens va reprezenta o problemă majoră.

Sursă: CNN