Germania a anunțat că va aloca 2% din PIB pentru apărare în acest an, pentru prima dată în trei decenii. Secretarul general al NATO se așteaptă ca 18 din cele 31 de țări membre să facă acest lucru.

UPDATE. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat, înaintea unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărare al Ucrainei, că se așteaptă ca 18 dintre cele 31 de țări membre să aloce 2% din PIB pentru apărare în acest an.

Mai concret, Stoltenberg a declarat: “În 2024, aliații NATO din Europa vor investi în total 380 de miliarde de dolari pentru apărare. Pentru prima dată, această sumă reprezintă 2% din PIB-ul lor combinat. Cu toate acestea, unii aliați mai au drum de parcurs. Am convenit, la summitul de la Vilnius, că toți aliații ar trebui să investească 2%, iar acest 2% este un minim”. Întâlnirea de astăzi va fi urmată, joi, de una cu miniștrii Apărării din toate țările membre.

Separat, un purtător de cuvânt a Ministerului german al Apărării a transmis că țara și-a îndeplinit obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, pentru prima dată de la începutul anilor ‘90. Mai concret, guvernul alocă, în acest an, circa 71,8 miliarde de euro pentru cheltuieli regulate și speciale, însă suma exactă este clasificată. 

Anunțurile vin la câteva zile după comentariile lui Donald Trump la adresa organizației internaționale pentru apărare comună. Reacționând la aceste remarci, Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, a afirmat că fostul președinte american riscă să deterioreze relațiile transatlantice și, “în cele din urmă, să taie crenga pe care se află SUA”.

Știrea în formă iniațială. FT: NATO este pe cale să anunțe că majoritatea statelor membre vor atinge în acest an obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare. Alianța se pregătește pentru o potențială revenire a lui Donald Trump în fruntea SUA.

Financial Times dezvăluie faptul că recentele comentarii ale lui Donald Trump au produs valuri atât de profunde în interiorul NATO, încât astăzi Alianța va anunța că 18 din cele 31 de state membre vor îndeplini în acest an obiectivul de a alocare a 2% din PIB pentru apărare, iar numărul lor va crește după rectificările bugetare din acest an. Anul trecut, doar 11 țări au atins acest prag – SUA, UK, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia și Slovacia.

Dacă în 2016 doar cinci țări alocau cel puțin 2% din PIB pentru apărare, cheltuielile au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, dar și în timpul mandatului de președinte al lui Donald Trump (perioada 2017 – 2021), care “i-a hărțuit” pe aliații europeni să aloce mai mulți bani. În prezent, Polonia cheltuiește 3,9% din PIB pentru apărare, în timp ce SUA alocă 3,5%. Alte țări, cum ar fi Spania, se află la coada clasamentului, cheltuind doar 1% din PIB pentru apărare.

În weekendul trecut, Donald Trump, care vrea să obțină nominalizarea republicană pentru a candida la alegerile prezidențiale americane din noiembrie, a declarat că ar ”încuraja” Rusia să atace țările membre care nu își îndeplinesc angajamentele financiare. Declarația sa a generat un lanț de reacții în rândul liderilor europeni și chiar din partea actualului președinte, Joe Biden. Acesta l-a criticat în mod public pe Trump, catalogând comentariile sale drept “stupide, rușinoase, periculoase și neamericane”.

Menționarea Rusiei a “subliniat o anxietate existentă cu privire la implicațiile unei alte președinții Trump” scrie FT, iar acum diplomații și oficialii europeni și americani se pregătesc pentru o posibilă revenire a acestuia la Casa Albă. Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO între 2010 și 2023, explică faptul că Donald Trump și-a exprimat în mod clar prioritățile încă de la început – angajamentele financiare ale statelor NATO, limitarea influenței Chinei și combaterea terorismului – priorități ce trebuie identificate și abordate în așa fel încât să aducă beneficii alianței. Oficialii și diplomații europeni pregătesc o strategie care să abordeze aceste trei priorități.

Specialiștii se tem că, dacă SUA va fi condusă din nou de Trump, sprijinul oferit Europei în caz de conflict ar putea dispărea. Totodată, există îngrijorări și în legătură cu succesorul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care se va retrage din funcție la sfârșitul anului, având în vedere că premierul olandez Mark Rutte, care este un susținător al lui Trump, are șanse mari de a ocupa funcția. 

Sursă: Financial Times 

Foto: Gints Ivuskans | Dreamstime.com