O analiză a Financial Times relevă că “europenii ar trebui să fie pregătiți de o furtună”, în condițiile în care sondajele de opinie, cu mai puțin de un an înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, indică o mare posibilitate ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă. În mai 2017, după două întâlniri cu Donald Trump, cancelarul german de la vremea aceea, Angela Merkel, le-a transmis omologilor săi europeni că ”noi europenii trebuie să ne luăm acum soarta în propriile mâini. Trebuie să știm că trebuie să luptăm singuri pentru viitorul nostru”. Din păcate, notează publicația britanică, Angela Merkel nu a pus niciodată acele cuvinte în practică.
Când Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei anul trecut, la aproape trei luni după ce Merkel a părăsit puterea, tot SUA a trebuit să intervină. Norocul Ucrainei și al europenilor a fost, mai scrie Financial Times, faptul că președintele SUA era Joe Biden, nu Donald Trump. În 2016, Europa a fost luată prin surprindere de instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, însă acum există mai multe semnale ale unei posibile reîntoarceri a acestuia. Confruntați cu această posibilitate, europenii “ar trebui să se pregătească pentru furtună, deoarece al doilea mandat al lui Donald Trump va fi chiar mai rău decât primul”.
Un fost ministru de externe spaniol a declarat pentru Financial Times că a sesizat deja un tipar în care America își urmează propriul drum, fără a ține cont de interesele europene, chiar și în timpul președinției lui Biden, în special în domeniul economic. De aceea, propune “drept antidot” consolidarea pieței unice europene.
De altfel, FT arată că, în perspectiva personalităților europene, chiar dacă Biden va câștiga un nou mandat, s-ar putea să fie ultimul președinte pro-european al unei țări care se orientează acum spre China și Indo-Pacific. Provocarea care se prefigurează în domeniul apărării și securității este deosebit de îngrijorătoare în Europa, din cauza aversiunii binecunoscute a lui Donald Trump față de NATO, dar și pentru că războiul din Ucraina poate fi văzut drept un război european.
Un fost secretar al NATO pentru investiții în domeniul apărării consideră că Europa are capacitatea de a-și asuma un rol mai important: “Este necesar să gândim mai strategic și să luăm decizii acum. Am fost prea lenți. Trebuie să ne gândim care este planul nostru pentru a completa asistența militară americană pentru Ucraina și care este planul nostru de constituire a forțelor convenționale și de descurajare nucleară. Acest lucru este crucial, atât în eventualitatea unei victorii a lui Trump, cât și pentru a-l ajuta pe Biden să susțină sprijinul acordat Ucrainei”, a declarat Camille Grand.
De altfel, aceleași discuții au apărut și în Germania, unde ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a pledat pentru ca țările europene să acorde atenție pericolului cu care se confruntă statele baltice, plus Georgia și Moldova, și să compenseze decalajul în ceea ce privește forțele armate, industria și societatea. “Țările europene trebuie să se adapteze la noul peisaj geopolitic, inclusiv la o posibilă reducere a prezenței americane pe continent”, a precizat acesta.
FT conchide prin a sublinia că, în ceea ce privește Ucraina, deși Europa dispune de o industrie a apărării solidă, aceasta este puternic fragmentată, ceea ce duce la performanțe insuficiente. De exemplu, în luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a promis că va livra un milion de muniții de care este nevoie urgentă până în martie 2024, dar producția nu a ținut pasul. Până acum a fost livrată doar o treime, în mare parte din stocurile existente. Președintele ceh Petr Pavel dă vina pe livrarea târzie sau eșuată a echipamentelor occidentale.
Analiză integrală pe Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.