Pactul european privind migrația și azilul, care cuprinde cinci legi, stabilește instrumente la care țările pot apela în situații de criză, de exemplu când este un aflux mare de imigranți sau când țări ostile creează crize artificiale, cum au făcut Rusia și Belarus la granița cu Polonia, înainte de declanșarea războiului din Ucraina. Scopul final este de a găsi un echilibru între responsabilitatea națiunilor din prima linie, cum sunt Italia, Grecia sau Spania, care primesc majoritatea solicitanților de azil, și cea a celorlalți membrii ai Uniunii, care trebuie să își demonstreze solidaritatea.

Una dintre legi prevede întocmirea unui profil al solicitantului de azil, care să cuprindă informații de bază, cum ar fi naționalitatea, vârsta, amprentele digitale și imaginea acestuia, precum și controale medicale și verificări ale agenților de securitate. Ulterior, datele vor fi asociate cu cererile de azil, pentru a evita cazurile în care o persoană depune cereri multiple, fapt ce aglomerează sistemul. 

Au fost redefinite și intervalele în care cererile vor fi procesate – până la 12 săptămâni, în procedură accelerată, și până la câteva luni, în procedură obișnuită. De asemenea, când o țară întâmpină dificultăți în a gestiona o criză, atunci celelalte țări europene vor putea: fie să găzduiască un număr de persoane, fie să plătească pentru fiecare imigrant pe care-l refuză, fie să trimită bani sub formă de sprijin operațional. 

În final, un regulament de criză le permite țărilor să revină la decizii unilaterale, care pot fi unele mai dure și pe perioade lungi, în cazuri de forță majoră, cum a fost pandemia de coronavirus, sau când se înregistrează o criză bruscă, la fel cum a fost cea din 2015 – 2016.

Pe lângă pact, vor fi făcute planuri concrete de acțiune pentru combaterea migrației ilegale prin cele mai populare rute (Marea Mediterană, zona Balcanilor și Oceanul Atlantic). De asemenea, Bruxelles-ul va încheia parteneriate cu țările din care vin imigranții și cu cele pe care ei le tranzitează, până ajung la frontierele Uniunii, pentru a asigura întoarcerea celor care nu au drept de ședere pe teritoriul blocului comunitar.

Până acum, crizele erau gestionate ad-hoc, prin decizii unilaterale și necoordonate ale guvernelor, explică Euronews, fapt ce a făcut din instituțiile europene spectatoare lipsite de importanță, pe parcursul gestionării crizelor.

Prima versiune a pachetului de legi a fost prezentată de Comisia Europeană în 2020. Ultima rundă de negocieri a început luni după-amiază, a continuat pe tot parcursul zilei de marți și s-a încheiat abia în această dimineață. Pentru ca acordul să intre în vigoare, mai trebuie să primească votul formal al Parlamentului și Consiliului European.

Surse: Comunicatul Comisiei Europene, Euronews

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday